Revista presei internaționale | Armistițiul temporar dintre Rusia și Ucraina, încălcat pe câmpul de luptă; SUA respinge propunerile de pace ale Iranului
Presa internațională relatează despre modul în care se aplică armistițiul temporar dintre Rusia și Ucraina, care se va sfârși astăzi. În paralel, atenția publicațiilor străine este concentrată asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu, vizitei președintelui american în China și evoluției epidemiologice în cazul focarului mortal de hantavirus.
Rusia și Ucraina se acuză reciproc de încălcarea regimului de încetare a focului, care ar trebui să fie în vigoare până la sfârșitul acestei zile de 11 mai, relatează AFP. Agenția notează însă că ambele părți recunosc o reducere semnificativă a intensității atacurilor. Potrivit AFP, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat că Rusia a evitat în ultimele 24 de ore atacurile masive cu rachete și aviație, dar a continuat asalturile și atacurile cu drone pe linia frontului. Moscova acuză, la rândul ei, armata ucraineană de încălcarea armistițiului și susține că reacționează „în aceeași manieră”, mai scrie AFP.
Formatul restrâns al paradei de 9 mai de la Moscova și absența tehnicii grele au fost interpretate de analiști ca un semn al presiunilor generate de războiul din Ucraina asupra Kremlinului, scrie The Times. Potrivit publicației, situația în care s-a pomenit regimul de la Moscova a scos la iveală problemele Kremlinului de a menține imaginea unei victorii inevitabile și a unui control total asupra situației. Războiul începe să afecteze tot mai vizibil viața cotidiană din Rusia, prin restricții de securitate, perturbări economice și creșterea presiunii sociale interne, remarcă The Times. Ziarul concluzionează că, într-un conflict aflat tot mai aproape de un impas militar, Kremlinul riscă să piardă treptat avantajul psihologic și imaginea de autoritate absolută cultivată de președintele rus Vladimir Putin.
Spațiul informațional din jurul războiului ruso-ucrainean continuă să fie dominat de disputa privind partea care deține avantajul strategic, scrie The Kyiv Independent. Publicația notează că, în timp ce unii experți consideră că Rusia este blocată într-un război de uzură costisitor și ineficient, alți analiști avertizează că Ucraina riscă să fie afectată de superioritatea numerică a Moscovei și de diminuarea sprijinului occidental. The Kyiv Independent subliniază că principalele vulnerabilități ale Ucrainei rămân rezervele militare insuficiente, presiunea tot mai mare asupra mobilizării și dificultatea apărării unui front de peste o mie de kilometri. Potrivit publicației, deși societatea ucraineană nu dă semne că ar accepta capitularea, continuarea pierderilor și intensificarea mobilizării ar putea obliga Kievul să accepte compromisuri tot mai dificile.
The Telegraph informează că Germania analizează posibilitatea implicării fostului său cancelar Gerhard Schröder, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Vladimir Putin, în eventuale negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, alături de președintele Frank-Walter Steinmeier. Potrivit publicației britanice, ideea este privită cu rezerve la Berlin, unde oficialii consideră inițiativa parte a unei strategii hibride promovate de Kremlin. Autoritățile germane susțin că negocieri directe cu Moscova vor fi posibile doar dacă Rusia va demonstra disponibilitate reală pentru compromis și renunțarea la unele dintre condițiile sale dure, remarcă The Telegraph. Totuși, mai mulți politicieni germani citați de publicație consideră că propunerea privind rolul de mediator al lui Schröder merită analizată și nu trebuie respinsă imediat.
Bruxelles-ul pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special navele „flotei fantomă” care transportă petrol rusesc, dezvăluie Politico, citând diplomați europeni. Potrivit acestora, scopul următoarelor sancțiuni este de a reduce veniturile Kremlinului și de a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin în negocierile de pace cu Ucraina. Al 21-lea pachet de sancțiuni este așteptat la sfârșitul lunii iunie sau începutul lui iulie și ar putea include inclusiv măsuri împotriva băncilor rusești, instituțiilor financiare, companiilor din industria de apărare și firmelor implicate în comerțul cu cereale furate din Ucraina. În acest context, Bruxelles-ul și aliații săi susțin că presiunea economică asupra Rusiei crește, iar sprijinul financiar și militar pentru Ucraina îi oferă acesteia un avantaj mai puternic în perspectiva unei posibile negocieri de pace în vara acestui an, conchide Politico.
În Orientul Mijlociu, situația rămâne la fel de tensionată. Președintele SUA Donald Trump a respins răspunsul transmis de Iran la propunerea americană privind relansarea negocierilor de pace, informează Reuters. Agenția subliniază că Teheranul insistă asupra ridicării sancțiunilor americane, încetării blocadei navale și recunoașterii controlului iranian asupra Strâmtorii Hormuz, în timp ce Washingtonul încearcă să obțină concesii privind programul nuclear iranian. Reacția rapidă a lui Trump a amplificat incertitudinile privind perspectivele unui acord și a provocat o creștere bruscă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, remarcă Reuters. Agenția menționează că, deși armistițiul din regiune este în mare parte respectat, schimburile sporadice de lovituri și blocarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz continuă să afecteze securitatea energetică globală.
Evoluțiile din regiune vor domina și discuțiile dintre SUA și China din această săptămână. Bloomberg relatează că, în perioada 13–15 mai, președintele SUA Donald Trump va efectua o vizită de stat la Beijing, prima sa deplasare în China din ultimii aproape zece ani. Agenția de presă notează că Trump urmează să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping în cadrul unui summit amânat anterior din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Bloomberg, printre principalele teme ale discuțiilor vor fi războiul din Iran și situația din Strâmtoarea Hormuz, relațiile comerciale americano-chineze, precum și dosarul Taiwanului. Oficialii americani citați de aceeași agenție de presă afirmă că Trump intenționează să discute și despre sprijinul acordat de Beijing Iranului și Rusiei.
Societatea și elitele politice din China manifestă o încredere tot mai mare în puterea țării, alimentată parțial de percepția că Statele Unite se află într-un declin accentuat, susține politologul Yanzhong Huang într-un articol pentru The New York Times. Potrivit acestuia, în spațiul online chinez a devenit popular conceptul „linia morții americane”, folosit pentru a descrie presupusa vulnerabilitate economică și socială a familiilor din SUA. Autorul articolului avertizează însă că această imagine este distorsionată, subliniind că SUA își mențin influența geopolitică și financiară, în timp ce naționalismul în creștere din China poate împinge Beijingul spre o poziție mai dură față de Washington. Potrivit analizei, consolidarea acestor narative și reducerea disponibilității pentru compromis ar putea amplifica tensiunile internaționale, inclusiv în jurul Taiwanului și al Mării Chinei de Sud.
Dincolo de tensiunile geopolitice, presa internațională urmărește și evoluții îngrijorătoare în domeniul sănătății publice. Pasagerii și echipajul navei de croazieră MV Hondius au fost evacuați după apariția unui focar mortal de hantavirus la bord, relatează Associated Press. Agenția de presă notează că vasul a ajuns într-un port spaniol din Tenerife, unde autoritățile sanitare au efectuat controale epidemiologice, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat că riscul pentru populație rămâne redus. De la începutul lunii aprilie, trei pasageri au murit, iar alte câteva persoane s-au infectat cu hantavirus, o familie rară de virusuri transmise de rozătoare, relevă Associated Press. Agenția subliniază că tulpina identificată pe navă, cunoscută sub numele de „Andes”, este singura variantă de hantavirus despre care se știe că se poate transmite între oameni.
În contrast cu subiectele tensionate dominate de crize și conflicte, presa europeană evidențiază și o descoperire remarcabilă din nordul Europei. Bild scrie că un băiat de șase ani din Norvegia a găsit întâmplător o sabie veche de aproximativ 1.300 de ani în timpul unei excursii școlare desfășurate în apropierea localității Brannbu, la nord de Oslo. Potrivit publicației, copilul a observat fragmentul metalic al unui obiect ieșit din pământ și a scos la suprafață o sabie ruginită și ușor îndoită, cu o lungime de 1,3 metri. Descoperirea a fost imediat raportată autorităților locale, iar specialiștii au stabilit că artefactul provine din perioada merovingiană sau de la începutul epocii vikingilor. Arheologii consideră descoperirea una remarcabilă, care demonstrează că Europa încă ascunde numeroase relicve istorice neexplorate, scrie Bild.
