Revista presei | Alegerile locale noi de duminică - un test important; Tiraspolul îndeamnă populația și companiile să contribuie într-un fond pentru pensii și salarii
Mai multe publicații naționale scot în prim plan importanța alegerilor locale noi pentru funcțiile de primari, care vor avea loc pe 17 mai în nouă localități din R. Moldova, inclusiv în Orhei și Taraclia. Situația economică tot mai dificilă în regiunea transnistreană, dar și impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor, sunt alte subiecte reflectate activ în presa din R. Moldova.
Alegerile locale noi de duminică de la Orhei și Taraclia sunt văzute de experți drept un test important pentru influența rețelei lui Ilan Șor în teritoriu și pentru capacitatea autorităților de a limita implicarea structurilor asociate acestuia în procesele electorale, transmite Radio Chișinău. Analiștii susțin că miza este una politică și strategică, mai ales la Orhei, considerat mult timp „fieful” lui Șor, unde mai mulți candidați ar avea legături cu gruparea oligarhului. Expertul în politici publice de la WatchDog, Valeriu Pașa, atrage atenția că alegerile locale noi din Orhei și Taraclia se desfășoară pe fundalul reformei administrativ-teritoriale și al influenței continue a rețelei lui Ilan Șor. Potrivit expertului, la Orhei mai mulți candidați, inclusiv independenți, ar avea legături cu gruparea Șor, iar rețeaua acesteia continuă să funcționeze prin mobilizarea activiștilor și susținerea electorală din teritoriu. Intervievat de Radio Chișinău, analistul politic Ion Tăbârță a menționat că Orheiul este strategic atât prin numărul mare de alegători, cât și prin apropierea de Chișinău, motiv pentru care toate partidele încearcă să își consolideze influența în teritoriu. Comentatorul mai spune că rezultatul alegerilor va fi un indicator important pentru viitoarele procese electorale și politice din Republica Moldova.
Ziarul de Gardă notează că la alegerile anticipate pentru funcția de primar al orașului Taraclia, programate pentru 17 mai, participă 7 candidați – 4 independenți și 3 reprezentanți ai partidelor. Dar, așa cum se întâmplă adesea în politica moldovenească, independența multora dintre ei este mai degrabă teoretică, atrage atenția autorul articolului, cu referire la o analiză realizată de jurnaliștii de la Nokta. Potrivit acesteia, o parte dintre candidați au în spate o lungă serie de foste partide, alianțe politice și legături, inclusiv cu gruparea lui Șor. Mandatul viitorului primar va fi scurt — aproximativ un an și jumătate, atrage atenția ZdG. Dar, potrivit publicației, tocmai această perioadă poate deveni o rampă de lansare înaintea alegerilor din 2027, când statul va trece, probabil, la o nouă etapă a reformei administrativ-teritoriale. Autorul articolului amintește că alegerile anticipate pentru funcția de primar al orașului Taraclia au fost declanșate de demisia lui Veaceslav Lupov — omul de încredere al fugarului Ilan Șor, care a condus primăria timp de aproximativ șase ani. În decembrie 2025, Șor a anunțat că renunță la „proiectele” din Moldova și că își retrage sprijinul acordat candidaților săi. Lupov a părăsit funcția, iar în Orhei, primăria a fost părăsită în același timp de Tatiana Cociu.
Prejudiciu de 5,2 miliarde de lei, recuperare de 0,01 %. De ce statul nu-i poate lua averea lui Ilan Șor, analizează Ziarul de Gardă. „La trei ani după ce a fost condamnat la 15 ani de închisoare și la achitarea unui prejudiciu de peste 5,2 miliarde de lei, din averea lui Ilan Șor s-au recuperat doar 541 de mii de lei (!!!) sau 0,01 % din toată datoria. Mai multe bunuri ale oligarhului fugar la Moscova, înregistrate pe numele lui sau al altor persoane, au fost puse sub sechestru, dar scoaterea lor la licitații pentru a fi vândute, pentru ca banii să fie transmiși în buget, este îngreunată de numeroasele contestații depuse de avocatul lui Șor în instanțe. (…) Dar chiar și dacă ar fi să fie vândute integral bunurile puse sub sechestru prin deciziile anterioare ale instanțelor de judecată, valoarea totală a acestora ajunge abia la 10 la sută din prejudiciul stabilit de instanță. Executorul judecătoresc care gestionează cazul susține că bunurile vor fi reevaluate și prețul lor de vânzare ar putea fi mai mare, iar autoritățile afirmă că sunt în căutarea altor active ale lui Șor aflate peste hotarele R. Moldova”.
NewsMaker relatează că grupul de lucru constituit pentru deblocarea crizei electorale din Găgăuzia s-a întrunit pe 11 mai la Președinție și a ajuns la un consens „pe toate divergențele” privind regulile de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară. Un proiect de decizie urmează să fie prezentat în câteva zile, după care va fi supus votului în Adunarea Populară, cel mai probabil săptămâna viitoare, precizează publicația. La discuții au participat președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, deputați ai Adunării Populare, în frunte cu președintele interimar Nicolae Ormandji, deputați din Parlamentul Republicii Moldova, reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale și un reprezentant al Președinției. Fostul procuror general și deputatul Alexandr Stoianoglo, care a participat la discuții în calitate de reprezentant al Parlamentului, a declarat pentru NewsMaker că părțile au ajuns la un consens după blocajul din ultima perioadă.
Între timp, mai multe publicații își îndreaptă atenția asupra situației economice complicate din regiunea transnistreană. Pretinsele autorități din stânga Nistrului adună donații pentru salarii și pensii, titrează Agora. Publicația notează că în acest sens, a fost creat un fond de sprijin social, numit „Împreună”. Agora face referire la un comunicat al pretinsului guvern de la Tiraspol, potrivit căruia economia regiunii s-ar afla „într-o stare critică”. Și Cotidianul scrie că Tiraspolul cere bani de la populație și companii pentru plata pensiilor și salariilor. Potrivit publicației, administrația separatistă de la Tiraspol încearcă să acopere golurile bugetare prin colecte publice, după ce economia regiunii transnistrene a intrat într-un declin accentuat pe fondul reducerii livrărilor de gaze rusești, al scăderii exporturilor și al pierderii avantajelor energetice care au susținut ani la rând modelul economic al regiunii.
În context, portalul Veridica analizează conținutul publicațiilor de peste Nistru. Porivit sursei citate, presa de la Tiraspol a scris, în ultimele două săptămâni, despre tăieri bugetare masive, companii care se închid și angajați care rămân fără salarii. Totodată, mass-media din regiunea transnistreană a reflectat manifestațiile somptuoase care au avut loc cu prilejul „Zilei Victoriei” pe 9 mai și a anunțat cu mare patos că Moscova a mai oferit un adaos lunar, de nici doi euro, la pensiile bătrânilor din stânga Nistrului.
Victoria confiscată: între memorie și propagandă – e titlul unei analize semnate de istoricul și comentatorul politic, Anatol Țăranu. „Există momente în istorie care aparțin întregii omeniri. Victoria asupra nazismului în mai 1945 este unul dintre ele. Ea nu a fost victoria unei singure țări, a unei singure armate sau a unui singur lider politic, ci rezultatul sacrificiului comun al zecilor de popoare și al milioanelor de oameni care au luptat împotriva celui mai monstruos regim al secolului XX. Tocmai de aceea, transformarea acestei victorii într-un instrument de propagandă și dominație ideologică reprezintă una dintre cele mai grave deformări ale memoriei istorice contemporane”, atrage atenția Anatol Țăranu într-un amplu articol publicat de Radio Chișinău.
Rușii confiscă ziua de 9 mai, rebotezând-o Ziua Victoriei, titrează Cotidianul. Publicația îl citează pe analistul politic Mihai Isac, potrivit căruia, comemorarea victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial nu trebuie confundată cu promovarea propagandei Kremlinului, iar Republica Moldova are dreptul să marcheze ziua de 9 mai fără „teste de loialitate” față de Moscova. Declarațiile au fost făcute de Mihai Isac, în cadrul emisiunii „Fake News Alert” de la TVR Moldova. Mihai Isac a vorbit despre tentativa propagandei ruse de a transforma această zi într-un monopol ideologic și geopolitic al Federației Ruse, notează Cotidianul.
Dosar penal după moartea unui minor de 16 ani într-o unitate militară din sudul țării, titrează portalul Ziua de Azi. Potrivit publicației, organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Cahul sub conducerea procurorilor de la Cahul au pornit o cauză penală pe faptul încălcării regulilor de mânuire a armei, care a cauzat din imprudență decesul unei persoane. Portalul Deschide.md publică detalii despre tragedia desfășurată la unitatea militară din Cahul. Medicii legiști au depistat un glonte în cadavrul minorului de 16 ani. Potrivit Poliției, acesta a fost pătruns de același glonte care a rănit militarul de 18 ani. Contactată de TV8, vicedirectoarea Spitalului raional Cahul, Ana Rotari, a declarat că echipa 112 a desfășurat manevrele de resuscitare timp de o oră și jumătate, la fața locului, însă fără succes.
Iar într-o dezbatere publică organizată de IPN, invitații au analizat impactul rețelelor sociale asupra copiilor. Psihologul Liuba Ceban atrage atenția că Internetul și rețelele sociale prezintă multiple riscuri pentru dezvoltarea copiilor, iar dependența creată de acestea poate fi „la fel de nocivă ca și dependența de substanțele narcotice”. Potrivit Liubei Ceban, modul în care funcționează algoritmii platformelor sociale contribuie la crearea unor dependențe puternice și afectează capacitatea de concentrare a copiilor.
