Revista presei internaționale | Rusia și Ucraina au reluat atacurile aeriene reciproce după armistițiul mediat de SUA
Presa internațională relatează despre reluarea atacurilor aeriene reciproce între Rusia și Ucraina după armistițiul de trei zile mediat de Statele Unite. Mai multe publicații analizează perspectivele unui viitor acord de pace, inclusiv cu implicarea în negocieri a liderilor europeni. Presiunile americane exercitate asupra Iranului se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Armistițiul de trei zile convenit de Rusia și Ucraina cu medierea SUA a expirat după miezul nopții trecute, iar părțile și-au reluat atacurile aeriene reciproce, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, armata rusă a atacat din nou localități din regiunea Kiev, unde au fost avariate o grădiniță, mai multe case și un bloc de locuințe. Atacuri au fost raportate și în regiunea Dnepropetrovsk, unde o persoană a murit și cel puțin 5 au fost rănite, iar infrastructura de transport a fost afectată în urma unui incendiu provocat de bombardamente, notează BBC. În același timp, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat în cursul nopții 27 de drone ucrainene deasupra regiunilor Belgorod, Voronej și Rostov. Pe durata încetării focului care a durat trei zile, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcări ale armistițiului, deși au evitat atacurile masive cu rachete și drone, remarcă BBC.
Ucraina a propus Europei să joace un rol de mediator în negocierile cu Rusia, pornind de la un posibil acord privind încetarea atacurilor asupra aeroporturilor, a declarat ministrul de Externe Andrii Sîbiha pentru Politico. Potrivit oficialului, inițiativa ar putea oferi liderilor europeni un rol mai activ în procesul diplomatic, în contextul stagnării negocierilor conduse de SUA. Sîbiha a afirmat că Rusia ar putea fi interesată de un astfel de acord, deoarece aeroporturile din Moscova și Sankt Petersburg devin tot mai vulnerabile la atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Șeful diplomației de la Kiev a subliniat însă că implicarea Europei ar trebui să completeze, și nu să înlocuiască, eforturile diplomatice ale Washingtonului.
Statele Unite încearcă să medieze un acord de încetare temporară a focului între Ucraina și Rusia în schimbul relaxării unor sancțiuni împotriva Moscovei, relatează Kyiv Independent. Potrivit publicației, inițiativa provoacă îngrijorări la Kiev, deoarece proiectul de acord nu include garanții de securitate care să împiedice reluarea războiului de către Rusia. Noul impuls diplomatic a apărut după anunțul președintelui american Donald Trump privind armistițiul de trei zile din perioada 9–11 mai, interpretat de mulți drept o concesie făcută Moscovei înaintea paradei de Ziua Victoriei. Kyiv Independent notează că negocierile rămân blocate în special din cauza revendicărilor teritoriale ale Rusiei și a lipsei unui compromis între părți.
Potrivit The New York Times, relațiile dintre Ucraina și Statele Unite s-au răcit după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar președintele Volodimir Zelenski încearcă tot mai mult să distanțeze Kievul de fostul său principal aliat. Publicația scrie că negocierile de pace susținute de SUA au fost practic suspendate odată cu izbucnirea conflictului americano-israelian cu Iranul, iar Zelenski a criticat deschis Washingtonul pentru presiunile exercitate asupra Ucrainei. Liderul ucrainean afirmă că administrația Trump continuă să insiste mai mult asupra concesiilor din partea Kievului decât din partea Rusiei. În acest context, analiștii citați de The New York Times consideră că negocierile de pace sunt practic blocate, iar Ucraina încearcă să devină mai independentă pe fondul politicii externe imprevizibile a SUA.
The Guardian explică de ce președintele rus Vladimir Putin a declarat zilele trecute că războiul din Ucraina ar putea fi „aproape de final”. Publicația subliniază că mesajul a fost transmis pe fondul unor schimbări recente de pe front. După o perioadă în care Rusia părea să avanseze lent, dar constant, Ucraina a reușit să recupereze unele teritorii și să afecteze infrastructura rusă prin atacuri cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune, remarcă The Guardian. Ziarul menționează că economia rusă rămâne dependentă de exporturile de petrol, iar veniturile Moscovei au crescut temporar pe fondul majorării prețurilor la energie după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Analiștii intervievați de The Guardian avertizează însă că această situație s-ar putea schimba rapid dacă SUA și Iranul vor ajunge la un acord care ar duce la scăderea prețurilor petrolului.
Reducerile de preț aplicate petrolului rusesc Urals au crescut pentru prima dată de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, relatează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, diferența dintre prețul petrolului rusesc și cel al petrolului Brent a ajuns la aproape 24 de dolari pe baril pentru livrările din porturile vestice ale Rusiei, deși prețurile rămân deocamdată peste nivelul prevăzut în bugetul rus. Bloomberg notează că cererea pentru țițeiul din Rusia a crescut după limitarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz și decizia SUA de a prelungi temporar derogările care permit cumpărarea petrolului rusesc aflat sub sancțiuni. În aceste condiții, veniturile petroliere ale Rusiei au atins în ultimele săptămâni cel mai ridicat nivel de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina.
În paralel cu tensiunile din jurul războiului din Ucraina, Washingtonul își intensifică și presiunea asupra Iranului după ce președintele american Donald Trump a respins ultimele propuneri de pace ale regimului de la Teheran. Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva mai multor companii din Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și Oman, acuzate că facilitează livrările de petrol iranian către China, relatează Reuters. Măsurile completează sancțiunile introduse anterior împotriva rețelelor implicate în achiziția de arme și componente pentru drone și rachete balistice iraniene, relevă agenția de presă. Administrația Trump susține că va continua să blocheze sursele de finanțare ale Iranului pentru programul nuclear și sprijinirea aliaților săi din regiune, subliniază Reuters. Potrivit agenției de presă, Departamentul american de Stat a anunțat o recompensă de până la 15 milioane de dolari pentru informații care ar putea ajuta la destructurarea rețelelor financiare ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice – aripa militară a regimului de la Teheran.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat la Casa Albă că răspunsul Iranului la ultimele propuneri de pace americane este „inacceptabil”, transmite Fox News, precizând că administrația de la Washington nu reușește să convingă Teheranul să-și limiteze programul nuclear. Trump a afirmat, citat de postul american de televiziune, că are un plan pentru continuarea negocierilor și a susținut că Statele Unite ar putea distruge rapid ceea ce consideră a fi capacități militare rămase ale Iranului, reiterând că Teheranul nu trebuie să dețină arme nucleare. Trump a descris actualul armistițiu cu Iranul ca fiind „foarte slab” și a criticat dur conținutul răspunsului iranian la propunerile Washingtonului. În paralel, partea iraniană a transmis prin intermediari un răspuns oficial și susține că propria propunere de încetare a ostilităților este „rezonabilă și generoasă”, menționează Fox News.
Strategia Washingtonului față de Iran provoacă însă critici inclusiv în interiorul cercurilor conservatoare americane. Fostul consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, susține într-un articol pentru The Washington Post că Donald Trump a nimerit în „propria capcană” după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului. Bolton afirmă că administrația americană a început operațiunea fără o pregătire diplomatică și politică suficientă și fără consultări ample cu aliații. El consideră că, deși campania militară împotriva Iranului a avut succes, Washingtonul riscă acum să ofere Teheranului timp pentru refacerea infrastructurii sale militare și nucleare. Potrivit lui Bolton, SUA trebuie fie să reia atacurile asupra infrastructurii iraniene, fie să asigure militar libertatea navigației prin Strâmtoarea Hormuz.
Dincolo de dosarele de securitate și negocierile geopolitice dominate de războiul ruso-ucrainean și tensiunile din Orientul Mijlociu, presa internațională semnalează și riscuri de natură sanitară la nivel global, apărute din cauza hantavirusului depistat în rândul pasagerilor navei MV Hondius. Riscul răspândirii acestui virus pe teritoriul Uniunii Europene rămâne în prezent scăzut, a declarat citată de Eurointegration purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Grnčiržová, cu referire la evaluările Organizației Mondiale a Sănătății. Ea a precizat că UE consideră prioritară protecția sănătății publice și coordonează un răspuns comun cu statele membre și partenerii internaționali, inclusiv prin mecanismul de protecție civilă. În contextul evacuării pasagerilor de pe nava MV Hondius, Comisia Europeană a organizat zboruri de repatriere și a menținut pregătirea pentru noi intervenții logistice dacă va fi necesar, scrie Eurointegration. Potrivit publicației, autoritățile europene au subliniat că, deși au fost confirmate cazuri izolate, inclusiv în rândul persoanelor repatriate, situația este în continuare monitorizată atent.
