Țările de pe flancul estic al NATO încearcă să atragă trupele americane retrase din Germania
Cel puțin cinci țări de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, se grăbesc să solicite trupe americane pe teritoriul lor, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va retrage 5.000 sau mai mulți soldați din Germania. Astfel, România, Polonia și țările baltice se străduiesc să-și susțină cauza invocând sprijinul acordat războiului SUA împotriva Iranului, scrie marți POLITICO.
Polonia, Estonia, Lituania, Letonia și România și-au exprimat interesul de a găzdui mai multe trupe americane, atât prin declarații publice, cât și prin lobby privat.
Demersul vine după ce Trump a anunțat retragerea din Germania la începutul acestei luni, pe fondul unei dispute tot mai aprinse cu Berlinul - declanșată de comentariile cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora Teheranul ar fi „umilit” Washingtonul prin tacticile sale de negociere în războiul cu Iranul.
„Cred cu tărie că este necesară o prezență americană mai puternică pe flancul estic… am saluta o prezență permanentă a SUA pe teritoriul nostru”, a declarat pentru POLITICO Sorin Moldovan, adjunct al ministrului apărării din România, care își încheie mandatul. „România și-a demonstrat în mod constant angajamentul față de Parteneriatul strategic cu SUA și s-a dovedit a fi un partener de încredere”, dă el asigurări.
„Avem nevoie de mai multe trupe”, a confirmat marți ministrul român al apărării, Radu Miruță, jurnaliștilor prezenți la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul Consiliului Afaceri Externe.
El nu este singurul care a făcut un apel public. Săptămâna trecută, atât președintele polonez Karol Nawrocki, cât și omologul său lituanian Gitanas Nausėda au declarat că ar fi dispuși să găzduiască mai multe trupe americane pe teritoriul lor. Ministrul leton al Afacerilor Externe, Baiba Braže, a reiterat acest sentiment luni.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Estonia a declarat pentru POLITICO că țara sa „apreciază foarte mult contribuția SUA și susține extinderea prezenței americane pentru a asigura o descurajare și o apărare solide în întreaga regiune baltică”.
Aliații de pe flancul estic, dintre care mulți se învecinează cu Rusia, au considerat SUA – și trupele americane de pe teritoriul lor – drept principalul garant al securității și factor de descurajare împotriva unei Moscove revanșarde, cu atât mai mult de când a început invazia pe scară largă a Ucrainei. Acesta este unul dintre motivele pentru care au fost reținuți în criticile la adresa lui Trump și au susținut războiul din Iran, precizează POLITICO.
Pentagonul nu a luat încă o decizie finală cu privire la trupele din Germania care vor fi afectate de reducere, potrivit unui oficial american, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. De asemenea, nu este clar dacă aceste trupe se vor muta într-o altă țară europeană sau vor fi trimise acasă.
Însă țările NATO de la granița cu Rusia au profitat deja de această posibilitate, valorificând faptul că se bucură în continuare de favoarea lui Trump datorită cheltuielilor ridicate pentru apărare și sprijinului acordat efortului de război al SUA - atât prin declarații publice, cât și prin acordarea unui acces în mare parte neîngrădit la bazele lor militare. Toate cele cinci țări găzduiau o prezență modestă de soldați americani în martie, potrivit datelor oficiale ale guvernului.
MANEVRE SECRETE
Apelurile publice ale liderilor au fost completate de manevre ascunse. Cel puțin o delegație a unei țări aliate l-a abordat pe ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, pentru a-și prezenta argumentele direct, potrivit unui diplomat de rang înalt al alianței. Există o „fereastră de oportunitate”, au spus ei.
Pe hârtie, strategia pare să funcționeze. Sâmbătă, Trump le-a spus reporterilor că „ar putea” să mute trupele americane în Polonia. „Am o relație excelentă cu președintele”, a spus el, „așa că este posibil”.
Dar realitățile politice de pe teren ar putea sta în cale. Prim-ministrul polonez Donald Tusk, adversarul politic al președintelui Nawrocki, a avertizat săptămâna trecută că Polonia nu ar trebui să „fure” trupe de la aliați. El a adăugat că Varșovia ar profita de „orice oportunitate” pentru a crește prezența SUA pe teritoriul său, dar nu ar permite ca țara să fie folosită pentru a distruge unitatea europeană. Tusk și Nawrocki sunt în conflict pe mai multe teme și își contrazic frecvent opiniile politice în public, precizează POLITICO.
Deși autoritățile locale din orașele germane care găzduiesc trupe americane ar prefera ca soldații să rămână din motive economice, este puțin probabil ca guvernul să se opună unei prezențe americane mai mari la granița cu Rusia ca măsură de descurajare, potrivit unui oficial german. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german a refuzat să comenteze.
Cu toate acestea, o rotație ar putea fi dificil de realizat în practică. Nu toate țările de pe linia frontului sunt capabile, din punct de vedere practic, să găzduiască 5.000 de soldați în plus, a spus Jennifer Kavanagh, directoarea departamentului de analiză militară la grupul de reflecție Defense Priorities.
Polonia și România dispun de capacitatea necesară pentru a găzdui mai mulți soldați, cu îmbunătățiri minore ale infrastructurii, dar „în țările baltice, spațiul este mai limitat și ar fi probabil necesare unele lucrări suplimentare de planificare și construcție”, a arătat ea.
Dar cuvintele lui Trump nu s-au concretizat încă în acțiuni. „Până acum, americanii nu ne-au abordat cu privire la vreo schimbare a poziției”, a spus un înalt oficial al apărării dintr-o țară de pe flancul estic.
Mutarea soldaților s-ar putea lovi, de asemenea, de realitățile politice din interiorul guvernului SUA, care a presat în repetate rânduri Europa să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, a adăugat Kavanagh. „Mutarea forțelor spre est este incompatibilă cu viziunea administrației Trump și cu așteptarea ca Europa să preia controlul asupra apărării sale convenționale”, a conchis ea.
