Republica Moldova, menționată în Declarația comună a summitului B9 de la București
Cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică (NATO) și Uniunea Europeană (UE) va fi aprofundată, iar parteneriatele strategice vor fi intensificate, inclusiv cu parteneri-cheie precum R. Moldova. Angajamentele sunt stipulate în Declarația comună semnată de liderii prezenți la summitul B9, care a avut loc pe 13 mai la București. Semnatarii documentului se pronunță pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, precizând că Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților. Reprezentantul Ungariei s-a abținut de la semnarea declarației.
„Vom depune eforturi pentru parteneriate strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO - UE și consolidând angajamentul cu partenerii-cheie, inclusiv cu Republica Moldova. Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, se subliniază în textul declarației semnate la Palatul Cotroceni de la București.
Reuniunea din România reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-o NATO mai puternică, se mai arată în document.
„Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, iar declarația reflectă, de asemenea, angajamentul de a contribui la apărarea colectivă.
„Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din Produsul Intern Brut. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”, cităm din același document.
În textul declarației se mai menționează că, având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată: „Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către flancul estic”.
Declarația condamnă acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).
Semnatarii își mențin angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Dreptul mării: „Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica”.
În document este punctată și extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina. Această bază este „esențială” pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate, explică semnatarii.
De asemenea, mai este subliniată importanța inițiativelor UE precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.
„Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, se mai arată în declarația comună a summitului de la București.
Semnatarii salută, totodată, eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de aliați și parteneri. „Felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită”, au notat ei.
În document este abordată și situația din Orientul Mijlociu, iar semnatarii își exprimă sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Ungaria s-a abținut se semneze textul declarației: „Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”.
Menționăm că lideri din 15 țări, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-au reunit la București, în cadrul Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Evenimentul a fost co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și liderul polonez, Karol Nawrocki.
Participanții au abordat subiecte diverse, de la extinderea industriei de apărare până la măsuri concrete de sprijin pentru Kiev și Chișinău.
Reuniunea de la București pregătește marele Summit NATO de la Ankara, programat pentru această vară. Aceasta este a patra oară când România găzduiește formatul B9, după edițiile din 2015, 2021 și 2022.
CITIȚI ȘI:
