Revista presei | Eurodeputat: R. Moldova ar putea beneficia de miliarde de euro din fondurile europene de preaderare pentru 2028-2034
Închiderea temporară a spațiului aerian în zona de nord a țării din cauza unei drone; cum vrea Tiraspolul să rezolve criza din regiune și comentariul Chișinăului – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
O dronă „se plimbă” prin spațiul aerian al R. Moldova, titrează dw.md. O dronă a intersectat miercuri, la joasă altitudine, teritoriul Republicii Moldova. Aparatul de zbor a fost filmat de cetățeni survolând diferite locații pe traseul de la Nord la Sud. Spațiul aerian în zona de nord a fost temporar închis. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a condamnat violarea spațiului aerian de către un aparat de zbor fără pilot. „Astfel de incidente reprezintă o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și constituie un risc la adresa securității cetățenilor noștri”.
Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și R. Moldova, prioritate a NATO reafirmată la Summitul B9 de la București. Moldova 1 scrie că în acest context, țara noastră ar putea beneficia de sporirea sprijinului pentru securitatea sa cibernetică și modernizarea armatei, susțin experții. Scopul reuniunii B9 este de a coagula viziunea liderilor țărilor din regiune despre viitorul Alianței Nord-Atlantice, inclusiv privind o posibilă creștere a capacităților sale de apărare și reprezintă o oportunitate pentru consolidarea securității Republicii Moldova și a Ucrainei, a declarat președintele României, Nicușor Dan, în debutul evenimentului.
R. Moldova ar putea beneficia de miliarde de euro din fondurile europene de preaderare pentru 2028–2034. Moldova 1 propune declarațiile eurodeputatului român Siegfried Mureșan, făcute în cadrul unei emisiuni TV, care a menționat că Bruxelles-ul discută inclusiv majorarea cu 10% a fondului european destinat extinderii. Nu este clar despre ce sumă este vorba. Fondul european prevede peste 40 de miliarde de euro, destinat tuturor statelor candidate. De asemenea, Mureșan a amintit că Republica Moldova beneficiază deja de Planul european de creștere economică în valoare de 1,9 miliarde de euro, iar aproape 500 de milioane de euro au fost deja transferate Chișinăului sub formă de prefinanțare și tranșe.
În plină criză, Tiraspolul deschide „cutia donațiilor”. Europa Liberă scrie că pe fundalul unui declin economic profund, administrația separatistă de la Tiraspol a creat un fond în care adună donații de la companii și cetățeni, pentru a putea plăti salariile „bugetarilor” și pensiile. Experții cred că forțele secesioniste speră, de fapt, la reluarea ajutorului financiar din Rusia. Întâmplător sau nu, acest fond – numit „Vmeste” (din rusă, „Împreună”), a fost creat după ce Chișinăul a anunțat că, de la l august, va lansa Fondul de convergență, menit să apropie cele două maluri ale Nistrului, în care vor fi acumulate taxe și impozite de la companiile transnistrene. Tiraspolul s-a opus vehement. Ex-vicepremierul pentru Reintegrare, George Balan crede că, de fapt, administrația separatistă vrea să atragă prin acest fond transferuri externe, în primul rând din partea Rusiei, pentru finanțarea regiunii.
Pe IPN vedeți declarația vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care spune că fondul „Împreună” este rezultatul unei administrări defectuoase a regiunii transnistrene și reprezintă „o acțiune politică pentru a utiliza retorica de la Kremlin, de manipulare și de propagandă”. Potrivit lui, soluțiile propuse de structurile nerecunoscute din stânga Nistrului sunt „temporare și nesustenabile”. „Oferta noastră este valabilă, reintegrarea graduală a regiunii”, a adăugat oficialul.
Factori subiectivi precum gruparea Șor și Federația Rusă vor încerca să tensioneze dialogul politic dintre Chișinău și Comrat. Radio Chișinău a discutat cu analistul politic Ion Tăbârță după ce autoritățile centrale de la Chișinău și reprezentanții Adunării Populare a regiunii autonome găgăuze au agreat un mecanism tranzitoriu pentru depășirea blocajului politic și organizarea scrutinului regional până la sfârșitul anului 2026. Astfel, s-a convenit ca soluție temporară elaborarea unui proiect de document cu aplicare unică, valabil exclusiv pentru desfășurarea viitoarelor alegeri în legislativul regional. Tăbârță susține că va fi mai dificil de găsit un compromis dacă vor exista factori de natură subiectivă și anume, rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor și Federația Rusă care încearcă să zădărnicească și chiar să tensioneze dialogul politic dintre Chișinău și Comrat.
Deficit de 300.000 de angajați și războiul informațional: cum reapare în Republica Moldova narativul „sirienilor” în dezbaterea despre piața muncii. Un articol la subiect ne propune RFI. În Republica Moldova, în campania electorală prezidențială din 2016, a circulat intens narativul de dezinformare cunoscut drept „operațiunea sirienii”, utilizat împotriva candidatei pro-europene de atunci, Maia Sandu, în contextul crizei migrației din Europa. Mesajul susținea în mod fals că țara ar urma să fie obligată să primească refugiați din Siria odată cu apropierea de Uniunea Europeană. Astăzi, un mecanism narativ similar reapare în spațiul public, după ce ministrul Dezvoltării Economice, Eugeniu Osmochescu, a vorbit despre un deficit de aproximativ 300.000 de angajați. Cifra, prezentată în contextul productivității scăzute, a fost rapid interpretată dincolo de sensul ei economic și transformată în discurs despre „înlocuirea populației”, „invazie migratorie” și „schimbare culturală”, reactivând aceleași reflexe emoționale din perioada narativului despre „sirieni”. Mesajul ministrului și miza reală, citiți pe RFI.
Peste 200 de persoane decedate au primit compensații la energie. Pe Newsmaker vedeți câteva dintre constatările unui raport de audit al Curții de Conturi privind activitatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova pentru anul 2025. Astfel, aceste persoane au primit, după deces, plăți în valoare totală de peste 183 de mii de lei. Totodată, alte zeci de persoane neeligibile au beneficiat de compensații de circa 166 de mii de lei. Conform raportului, sumele au fost acordate neconform din cauza insuficienței controalelor interne și a lipsei corelării datelor cu informațiile centrelor de plasament. Alte detalii, găsiți în articol.
Irina Gutnic îl va denunța pe Ion Ceban la procuratură: „E un pericol pentru Chișinău și Moldova”, titrează TV 8. Fosta viceprimară a municipiului Chișinău, Irina Gutnic, susține că a fost demisă ilegal din funcție de primarul Ion Ceban și că intenționează să depună un denunț pentru abuz de putere. În cadrul unei conferințe de presă, aceasta a declarat că Primăria este administrată abuziv. Funcționara a promis să desfășoare mai multe conferințe de presă, în care va prezenta informații și documente „despre unele subiecte extrem de grave: finanțarea partidului, angajari, achiziții, salarizare, contribuții pentru partid, utilizarea resursei administrative, promovarea imaginii lui Ceban, cum este plătită media, materialele electorale, împrumuturi fictive, legături dubioase externe, angajări și procese în cadrul întreprinderii municipale”. În reacție, primarul Ion Ceban a negat acuzațiile aduse la modul de administrare a Primăriei Chișinău. Edilul acuză influențe din exterior asupra activității fostului viceprimar.
Scandal la Spitalul Raional Strășeni. TVR Moldova scrie că aproape 150 de persoane au semnat o petiție online prin care solicită demisia conducerii Spitalului și organizarea unui concurs public pentru funcția de director. Semnatarii reclamă presupuse probleme de administrare și deficiențe în calitatea serviciilor medicale oferite pacienților. Directorul instituției susține că aceleași persoane au depus petiții și anul trecut, dar sunt neîntemeiate. Minsiterul Sănatății cercetează cazul.
