Reforma administrației publice locale nu poate fi amânată, susține președintele Parlamentului
50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării și domenii de activitate, selectați complet aleatoriu, s-au reunit la cea de-a doua ediție a Adunării Cetățenești. Timp de două weekenduri, aceștia vor dezbate o temă crucială, cea privind reforma administrației publice locale. La finalul exercițiului, recomandările formulate de oameni vor ajunge direct pe masa deputaților și a comisiilor parlamentare.
Reforma administrației publice locale nu poate fi amânată, iar unicul an în care este cel mai potrivit ca aceasta să fie realizată este anul 2026, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, la Adunarea Cetățenească. Potrivit acestuia, nu va fi simplu de făcut aceste schimbări, însă acestea sunt absolut necesare, inclusiv din cauza situației demografice.
„Anul trecut am încheiat un ciclu electoral, format din patru alegeri locale, au fost prezidențiale, parlamentare și referendumul. Următorul ciclu electoral începe în 2027. Unicul an în care noi putem face această reformă este 2026. Dacă nu ne mobilizăm și nu o facem, trenul pleacă și următorul tren în gară este în anul 2031. Patru ani să pierdem e un păcat, pentru că nu o să fie corect și nu o să fie judicios să intri cu reforma asta atunci când oamenii sunt în mandat. Primarii, consilierii, nu-i corect. Admitem că ar fi o soluție juridică, dar tulburi lumea, iar resurse, iar energii care nu le canalizezi unde trebuie și așa mai departe”, a declarat Igor Grosu.
Printre cei care au acceptat provocarea de a schimba lucrurile în comunitate se numără și Maria Bogaciov, venită din satul Ghidighici. Femeia speră ca vocea oamenilor de la sate să fie, în sfârșit, auzită.
„Satele se dezvoltă, dar foarte încet. Părerea mea, pentru că nu sunt bani. În Ghidighici sunt probleme cu canalizarea, apeductul și drumurile. Drumul de lângă casa mea este într-o stare rea”, a spus Maria Bogaciov.
Pentru oameni, implicarea directă în reforma administrativă este singura cale de a asigura transparența și de a opri risipa de bani publici. Problemele variază de la o regiune la alta, însă gestionarea defectuoasă a fondurilor rămâne o nemulțumire generală.
„Sunt o mamă, femeie, locuitoare care trăiește în sat și am multe probleme uneori care cer participarea activă a primăriilor. Eu vorbesc de Găgăuzia și mai mult mă interesează momentul legat de finanțarea, gestionarea finanțelor și, aici văd o problemă mare. Eu văd că banii sunt risipiți, finanțarea se dublează”.
„Implicarea cetățenilor are un rol foarte important și mă bucur că acest exercițiu corespunde situației. Nu este un exercițiu pur formal. La Ialoveni, am vrea să venim cu câteva recomandări de a crea mai multă descentralizare administrativă”.
Republica Moldova repetă exercițiul Adunării Cetățenești, desfășurat pentru prima dată în vara anului trecut. În acest weekend, pe 16–17 mai și 30–31 mai, 50 de femei și bărbați, selectați aleatoriu, din diferite părți ale țării și cu diferite ocupații, vor dezbate reforma administrației publice locale, iar la final vor formula recomandări pentru Parlament.
Participanții, selectați prin tragere la sorți, vor discuta între ei, precum și cu experți, reprezentanți ai administrației publice locale, autorități și facilitatori independenți, iar la final vor prezenta recomandări pentru Legislativ.
Sugestiile vor fi transmise către Secretariatul Parlamentului, inclusiv Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Comisiei pentru integrare europeană, Biroului permanent și fracțiunilor parlamentare.
Directorul executiv al Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco, organizație care și-a asumat organizarea evenimentului, spune că scopul este să asigure un proces echilibrat, în care cetățenii să asculte diverse opinii, să pună întrebări și să ajungă la propriile concluzii.
Agenda evenimentului va include sesiuni plenare, discuții în grupuri și paneluri cu experți naționali și internaționali. Primul weekend este dedicat înțelegerii problemelor și explorării diferitelor perspective asupra reformei administrației publice locale, iar în următoarea sâmbătă și duminică, pe 30 - 31 mai, participanții se vor concentra pe prioritizarea recomandărilor finale. Procesul se va încheia cu o sesiune publică de prezentare și votare a recomandărilor.
Adunările cetățenești sunt utilizate în multe state ca instrumente de participare publică în procese de interes major. Prima de acest fel din Republica Moldova a avut loc în 2025 și a reunit 38 de cetățeni.
În prezent, aproape 90% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, ceea ce face dificilă și ineficientă administrarea locală și limitează investițiile, afectând accesul populației la servicii publice de calitate. Reforma anunțată de autorități promite să apropie serviciile de cetățeni și să impulsioneze dezvoltarea comunităților.
Conceptul prezentat la începutul lunii aprilie prevede comasarea primăriilor mici, introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori per primărie și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, în paralel cu reorganizarea serviciilor publice și triplarea stimulentelor financiare pentru autoritățile locale.
Numărul celor aproape 900 de primării ar putea fi redus semnificativ – „cel puțin la două treimi”, estimează secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
CITIȚI ȘI:
