Revista presei internaționale | Putin merge în China după ajutor; Iranul acceptă unele concesii pentru încheierea conflictului cu SUA
Presa internațională relatează despre presiunile tot mai mari asupra Rusiei în contextul războiului din Ucraina și al pregătirilor Kremlinului pentru posibile scenarii de încheiere a conflictului. Mai multe publicații analizează semnificația vizitei pe care o face azi în China președintele Rusiei, care merge la Beijing la câteva zile după vizita liderului american Donald Trump. În atenția presei străine rămâne și evoluția crizei din Orientul Mijlociu, unde continuă negocierile dintre Statele Unite și Iran într-un cadru marcat de incertitudine.
Kremlinul își intensifică pregătirile pentru un posibil sfârșit al războiului împotriva Ucrainei, însă președintele rus Vladimir Putin nu oferă deocamdată semnale clare privind o strategie de ieșire din conflict, scrie The Telegraph. Publicația notează că atacurile tot mai frecvente ale dronelor ucrainene asupra Moscovei și nemulțumirile interne crescânde au amplificat presiunea asupra autorităților ruse, deși sistemul politic de la Kremlin rămâne blocat de teama unei eventuale destabilizări a regimului. Același ziar îl citează pe fostul diplomat rus Boris Bondarev, potrivit căruia elita rusă nu mai dispune de mecanisme interne de contestare a puterii din cauza controlului exercitat de serviciile de securitate și a dependenței întregului sistem de figura lui Putin. The Telegraph mai scrie că oficiali din administrația prezidențială rusă lucrează deja la scenarii pentru perioada postbelică, inclusiv la formularea unor mesaje propagandistice care să justifice încheierea războiului fără atingerea obiectivelor anunțate inițial de Kremlin.
Președintele rus Vladimir Putin merge azi la Beijing, unde va aborda cu liderul chinez Xi Jinping relațiile bilaterale, cooperarea economică și probleme internaționale de interes comun, relatează Global Times. Kremlinul acordă o importanță majoră evenimentului, care va avea loc la doar câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China, notează publicația. Analiștii intervievați de Espreso TV consideră că succesiunea evenimentelor indică o diminuare a influenței Moscovei, deoarece pentru Beijing relațiile comerciale și accesul la piețele occidentale devin mai importante decât sprijinul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
UNIAN remarcă în același context că, în ultimii ani, Rusia obișnuia să intensifice atacurile asupra Ucrainei înaintea unor reuniuni internaționale importante pentru a demonstra că deține controlul asupra situației și a obține în acest fel sprijin din partea aliaților. Potrivit publicației, înaintea actualei vizite a lui Putin în China, situația s-a inversat, după ce Ucraina a lansat ample atacuri cu drone asupra Moscovei, care au afectat imaginea de forță a Kremlinului. În aceste condiții, Putin merge la întrevederea cu liderul chinez Xi Jinping într-un context care sugerează mai degrabă slăbiciune și presiune internă decât capacitatea de a dicta evoluția conflictului, subliniază UNIAN.
Mai mult, Financial Times dezvăluie că liderul chinez Xi Jinping i-ar fi spus săptămâna trecută lui Donald Trump că președintele rus Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia în Ucraina. Publicația notează că în trecut liderul chinez evitase să-și exprime public opinia despre război în discuțiile cu oficialii americani, însă de această dată a făcut-o aproape în mod direct. Comentariile liderului de la Beijing au venit pe fondul unei etape statice în care au ajuns luptele de pe front și al intensificării atacurilor cu drone efectuate de Ucraina asupra unor ținte militare din Rusia, subliniază Financial Times.
Discuțiile lui Vladimir Putin cu Xi Jinping pot include un posibil acord favorabil privind gazele dintre Rusia și China, în special proiectul „Puterea Siberiei 2”, transmite BBC. Potrivit analiștilor citați de serviciul britanic de presă, contextul geopolitic este influențat de tensiunile generate de războiul din Iran, care au crescut prețul petrolului și au afectat percepția asupra rolului SUA în lume. Deși Rusia a devenit tot mai dependentă economic de China după izolarea sa de Europa, Beijingul își păstrează poziția dominantă și evită angajamente energetice pe termen lung, putând dicta condițiile oricărui acord. Vizita lui Putin, programată pentru două zile, are loc pe fondul unor relații internaționale tensionate și al încercărilor Chinei și Rusiei de a-și consolida pozițiile în raport cu Statele Unite, remarcă BBC.
Politico relatează că autoritățile germane au arestat în orașul Lübeck un om de afaceri rus suspectat de organizarea unui sistem complex de contrabandă cu tehnologii europene cu dublă utilizare destinate industriei militare ruse. Potrivit publicației, ancheta desfășurată pe parcursul a patru ani a scos la iveală o rețea prin care compania germană Global Trade era folosită ca paravan pentru achiziții destinate entităților controlate de Moscova, inclusiv după introducerea sancțiunilor occidentale. Anchetatorii germani consideră că schema nu ar fi fost una izolată, ci parte a unui mecanism mai amplu de ocolire a sancțiunilor și de menținere a fluxului de tehnologii critice către Rusia, subliniază Politico.
În atenția presei internaționale rămâne și evoluția crizei din Orientul Mijlociu, unde dialogul dintre Statele Unite și Iran continuă într-un climat de incertitudine diplomatică. Iranul a transmis Statelor Unite prin intermediul Pakistanului o nouă propunere privind un armistițiu de lungă durată, relatează Al Arabiya. Potrivit informațiilor apărute în documente consultate de publicație, Iranul ar fi de acord să transfere uraniul său puternic îmbogățit Rusiei, și nu Statelor Unite, așa cum insistă administrația de la Washington. În schimb, Teheranul ar fi dispus să accepte înghețarea pe termen lung a programului său nuclear. Al Arabiya notează că autoritățile iraniene ar mai fi pregătite să renunțe la compensațiile pentru pagubele provocate de loviturile americano-israeliene în schimbul unor concesii economice din partea SUA. În paralel, Iranul solicită separarea dosarului nuclear de problema redeschiderii Strâmtorii Hormuz și susține menținerea Pakistanului și Omanului în rol de mediatori ai viitoarelor negocieri, remarcă Al Arabiya.
Agenția iraniană Tasnim dezvăluie că Statele Unite au acceptat să suspende temporar sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian pe durata negocierilor dintre cele două părți. Potrivit sursei, Washingtonul și-ar fi dat acordul și pentru continuarea limitată a programului nuclear civil al Iranului sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, precum și pentru deblocarea graduală a unei părți din activele iraniene înghețate. Tasnim notează însă că autoritățile iraniene au respins ambele propuneri de compromis formulate de partea americană. În același timp, o sursă citată de Reuters susține că negocierile rămân instabile, întrucât atât Washingtonul, cât și Teheranul își modifică frecvent condițiile de negociere.
Mai multe publicații preiau datele publicate de Rankingroyals despre clasamentul celor mai confortabile țări din Europa pentru trai și muncă, condus de Elveția, Danemarca și Liechtenstein. Elveția este prezentată ca etalon al calității vieții, cu un sistem de democrație directă și un nivel ridicat al costurilor de trai. Danemarca se remarcă la rândul său prin sistemul de sănătate universal, educație gratuită și venituri ridicate, în timp ce Liechtenstein este evidențiat ca unul dintre cele mai bogate state europene. În același clasament mai figurează Irlanda și Luxemburg, țări care, în pofida costurilor ridicate ale vieții și piețelor imobiliare aflate sub presiune, sunt caracterizate de niveluri ridicate ale veniturilor. Clasamentul este completat de Norvegia, considerată cea mai bogată țară din lume în 2026.
