Medic de familie: „Asistența medicală primară reprezintă pilonul de bază al sistemului de sănătate”
Sistemul de asistență medicală primară din Republica Moldova se confruntă simultan cu provocările digitalizării și cu un deficit tot mai accentuat de medici de familie, în timp ce responsabilizarea pacienților privind prevenția rămâne o dificultate majoră. Declarațiile au fost făcute de Lidia Golubaș, medic de familie și șefa Centrului de Sănătate din satul Măgdăcești, raionul Criuleni, în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1, cu ocazia Zilei profesionale a medicului de familie, marcată pe 19 mai.
Lidia Golubaș a subliniat rolul esențial al medicinei de familie în sistemul de sănătate, pe care îl consideră fundamentul întregului mecanism medical. „Asistența medicală primară, din punctul meu de vedere, reprezintă pilonul de bază în sistemul de sănătate. Și dacă se consideră că medicina este cea mai umană profesie, atunci port-drapelul acestei medicini este medicina de familie”, a afirmat aceasta.
Potrivit medicului, activitatea unui medic de familie presupune monitorizarea sănătății atât a copiilor, cât și a adulților, prin screening-uri, supravegherea bolilor cronice, planificare familială și activități de prevenție.
Referindu-se la provocările zilnice din sistem, Lidia Golubaș a evidențiat schimbările permanente din legislație și procesul de digitalizare, care sporesc volumul de muncă al personalului medical. „Practic în fiecare zi avem schimbări în legislație, practic zilnic avem schimbări în digitalizarea sistemului de sănătate, sunt minim 13 portaluri în sistem pe care zilnic este nevoie să le activăm și aceasta impune un volum foarte mare de lucru”, a explicat medicul.
În opinia sa, medicina de familie a contribuit semnificativ la creșterea speranței de viață în Republica Moldova, inclusiv prin accesul la medicamente compensate și monitorizarea constantă a pacienților. Ea a menționat că speranța de viață a crescut de la aproximativ 65 de ani în 1995 la circa 71–72 de ani în prezent.
Totodată, digitalizarea rămâne un proces dificil atât pentru medici, cât și pentru pacienți. „Digitalizarea este o provocare, într-adevăr, pentru noi. (...) Din păcate, uneori suntem nevoiți mai mult să fim cu ochii la ecran decât cu ochii în ochii pacientului”, a declarat Lidia Golubaș.
Aceasta a precizat că tranziția spre sistemele digitale are loc gradual, iar în prezent multe procese sunt realizate simultan atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie, pentru a facilita adaptarea tuturor pacienților.
În ceea ce privește infrastructura medicală, șefa Centrului de Sănătate din Măgdăcești consideră că numărul centrelor de sănătate este suficient pentru necesitățile populației, însă problema majoră rămâne lipsa cadrelor medicale. „Avem un mare deficit de medici de familie și, din păcate, încă trebuie să menționez că 30% sunt cu vârsta de pensionare și în câțiva ani deficitul va fi mult mai semnificativ”, a avertizat medicul.
În același timp, aceasta a menționat că instituția pe care o conduce este dotată cu echipamentele necesare și beneficiază de infrastructură modernă, inclusiv internet performant.
Un alt obstacol important identificat de medic este nivelul redus al culturii sanitare în rândul populației. Potrivit Lidiei Golubaș, medicii de familie sunt nevoiți frecvent să convingă pacienții de necesitatea controalelor preventive și a respectării tratamentelor, în special în cazul bolilor cronice care nu prezintă simptome evidente.
„Medicul de familie de multe ori este nevoit să găsească cuvintele potrivite și frazele potrivite ca să-l convingă că este nevoie de acest screening, că este nevoie anual de această analiză”, a explicat aceasta, evocând inclusiv cazul unui pacient care a înțeles importanța tratamentului antihipertensiv doar după ce i-au fost explicate posibilele complicații.
Lidia Golubaș a vorbit și despre presiunea emoțională la care sunt supuși medicii de familie, spunând că aceștia absorb frecvent frustrările și dificultățile pacienților. „Implicarea emoțională este maximală și anume prin aceasta avem foarte des momente de surmenaj psihoemoțional”, a afirmat medicul.
Potrivit acesteia, rolul medicului de familie depășește adesea actul medical propriu-zis, implicând și sprijin emoțional pentru pacienți. „Pentru noi este doar o consultație din minim 20-30 pe zi, dar pentru el poate este o speranță pentru mulți ani și o poftă de viață”, a conchis Lidia Golubaș.
CITIȚI ȘI:
