Revista presei | Acord de cooperare între R. Moldova și FMI; Ping-pong pe problema apei la Bălți
Semnarea unui nou acord dintre RM și misiunea Fondului Monetar Internațional, majorarea indemnizației unice pentru profesorii care se vor angaja în instituțiile publice de învățământ general, dar și problema apei potabile la Bălți, sunt printre subiectele de bază reflectate în presă.
Ziarul de Gardă relatează că R. Moldova și misiunea Fondului Monetar Internațional au ajuns la un acord la nivel de experți privind un nou program, pe o perioadă de 3 ani. Programul va sprijini obiectivul strategic al R. Moldova de avansare în realizarea agendei de aderare la UE, notează publicația. Tot ZdG precizează că reformele incluse în program vor viza gestionarea mai eficientă a finanțelor publice, printr-o planificare bugetară mai bună, administrarea responsabilă a lichidităților și datoriei publice, precum și o evaluare mai clară a riscurilor generate de întreprinderile de stat.
Moldova 1 scrie că Republica Moldova va avea un nou program cu Fondul Monetar Internațional (FMI), însă fără finanțare directă. Instituția avertizează totodată că economia Republicii Moldova va încetini în 2026, pe fondul efectelor războiului din Orientul Mijlociu și al continuării războiului din Ucraina. Șefa misiunii FMI pentru Moldova, Alina Iancu, a punctat la finalul vizitei desfășurate la Chișinău, că dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă, avertizează Alina Iancu.
Din presă mai aflăm că peste 68% dintre exporturile R. Moldova au ca destinație Uniunea Europeană. Radio Chisinau notează că cea mai mare valoare a exporturilor a fost înregistrată la categoria echipamentelor electrice, urmate de produsele vegetale, articolele de mobilier, grăsimi și uleiuri, vinuri și băuturi. În perioada ianuarie-noiembrie 2025, principalele destinații ale exporturilor moldovenești în Uniunea Europeană au fost România, cu 29,2%, Italia, cu 9,2%, Cehia, cu 8,3%, Germania, cu 4,0%, și Bulgaria, cu 3,5%, precizează Radio Chișinău.
Atac al Rusiei împotriva Maiei Sandu, cu implicarea unui fost deputat român: Republica Moldova, zonă de război informațional, titrează Jurnal.md. O scurgere masivă de documente în urma unui atac cibernetic dezvăluie o serie de atacuri hibride puse la cale de Kremlin în mai multe state europene, printre care și Republica Moldova, se arată într-o investigație semnată de Fact Investigation Platform, o publicație din Armenia. Potrivit sursei citate, este vorba de documente, corespondență, capturi de ecran, rapoarte, planuri și alte materiale ale Social Design Agency (SDA), structură care activează sub supravegherea de facto a lui Serghei Kirienko, adjunctul șefului de cabinet al Administrației prezidențiale ruse. „În documentele analizate, informațiile despre Republica Moldova se concentrează în principal pe încercările de a o discredita pe președinta Maia Sandu. Apare și numele fostului deputat român, Sebastian Ghiță, cercetat pentru corupție. Acesta ar fi trebuit să distribuie falsul că administrația Sandu a încercat să blocheze difuzarea de știri negative despre aceasta pe România TV, pentru suma de 150.000 de euro”, notează jurnal.md.
Președinta Maia Sandu afirmă că Republica Moldova va lua în considerare și „alte opțiuni” în cazul în care scenariul privind aderarea la Uniunea Europeană va eșua „dintr-un motiv sau altul”, mai scrie jurnal.md. Șefa statului a fost întrebată în cadrul unui interviu pentru DW și RFI la Strasbourg, dacă unirea cu România este „un plan B pentru integrarea în UE”. „Îmi vreau țara în siguranță și vreau ca Moldova să facă parte din lumea liberă. Devine tot mai dificil pentru țările mici, în special în regiunea noastră, să-și păstreze și să își urmeze obiectivele din cauza agresiunii pe care o vedem din partea Rusiei. A face parte din UE este, deci, pentru noi, o strategie de a supraviețui ca democrație. Și sperăm că vom reuși să implementăm acest plan cât mai curând”, a declarat Maia Sandu, citată de jurnal.md.
România ar trebui să dispună de un mecanism mai simplu de retragere a cetățeniei române în cazul persoanelor care manifestă lipsă de loialitate față de statul român, susține analistul politic Mihai Isac, citat de Cotidianul. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu, în care acesta a făcut referire la lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, dar și la fostul adjunct al SIS, Alexandru Bălan. „Cetățenia română nu înseamnă doar drepturi și beneficii, ci și responsabilitate față de statul român și valorile sale. Libertatea de exprimare este fundamentală și trebuie apărată cu orice preț, dar acțiunile îndreptate împotriva securității, intereselor sau ordinii constituționale ar trebui să atragă consecințe legale clare”, a declarat Mihai Isac.
Violența și supraaglomerarea sunt printre problemele sistemice din penitenciarele din R. Moldova, la care atrage atenția avocatul poporului, Ceslav Panico, citat de IPN. Juristul notează că în penitenciarele din Moldova se aflau la începutul anului peste 6 300 de deținuți, cu aproape 8% mai mult față de anul precedent. În paralel, ombudsmanul susține ca actele de violența si automutilarea au devenit o obișnuință printre condamnați. Avocatul poporului a menționat că, în ultimii trei ani, tot mai multe persoane sunt arestate, iar mai puține sunt eliberate. Penitenciarele nr. 13 din Chișinău și nr. 11 din Bălți sunt cele mai aglomerate, precizează sursa citată. Motivele sunt legate de aplicarea frecventă a măsurilor privative de libertate, de întârzierea examinării apelurilor și recursurilor, precum și de amânarea ședințelor de judecată, factori care mențin presiunea asupra spațiilor de detenție, explică expertul.
Profesorii de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și de limbă și literatură română (alolingvi) care se vor angaja în instituțiile publice de învățământ general vor primi indemnizații unice de până la 375 de mii de lei, sumă majorată cu 100 de mii de lei față de prevederile anterioare, scrie Ziarul Național. Potrivit publicației, noile măsuri au drept scop reducerea deficitului de cadre didactice la disciplinele considerate deficitare și creșterea atractivității profesiei didactice. Accentul este pus în special pe instituțiile din localitățile rurale, unde lipsa profesorilor este mai acută, remarcă sursa citată.
Ping-pong pe problema apei la Bălți: Cetățenii reclamă mirosul, iar primarul sesizează Guvernul, titrează TV 8, care publică și răspunsul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, la această temă. Potrivit oficialului, problema ar putea fi legată de sistemul de aprovizionare, care nu a fost supus unor lucrări majore de-a lungul timpului. Gheorghe Hajder a menționat că din același apeduct se alimentează nu doar mun. Bălți, dar și raioanele Sîngerei, Florești și Soroca care nu au semnalat despre această problemă. Ministrul a explicat că apa este testată imediat după stația de tratare, însă înainte de a ajunge la consumatori străbate zeci de kilometri prin sistem.
Veridica demontează un nou fals potrivit căruia, piața Republicii Moldova riscă să fie invadată de produse ucrainene de mâna a doua și periculoase pentru sănătate, după ce Chișinăul a permis până și importul melcilor din statul vecin, potrivit unui material publicat de „Komsomolskaia Pravda v Moldove” ( „Adevărul komsomolist în Moldova” – n.a.) Potrivit Veridica, propaganda rusă încearcă să discrediteze relațiile Chișinău-Kiev și să manipuleze societatea, inoculând ideea că autoritățile moldovene ar face anumite concesii nejustificate în față Ucrainei. „De fapt, Chișinăul a decis reluarea anumitor importuri din Ucraina, asigurându-se că pe piața autohtonă vor ajunge produse ucrainene sigure și calitative. În acest scop au fost adoptate mai multe modele de certificate sanitar-veterinare”, scrie Veridica. „Este o măsură care nu doar că facilitează comerțul, dar și oferă premise solide pentru ca sănătatea publică și siguranța alimentară să rămână priorități absolute în relațiile comerciale bilaterale”, a menționat șeful ANSA, Radu Musteața.
