Directorul CNA va putea deține un al doilea mandat. Instituția preia dosarele privind fondurile europene
Centrul Național Anticorupție (CNA) devine principala instituție responsabilă de investigarea fraudelor care afectează fondurile din afara țării și din resursele bugetului Uniunii Europene. Totodată, se instituie o a treia funcție de director adjunct al CNA, iar directorul instituției va putea deține și un al doilea mandat.
Inițiativa legislativă a Ministerului Justiției, care prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție, a fost votată de Parlament în prima lectură, în ședința din 21 mai.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a precizat în plenul Legislativului că, prin această măsură, Republica Moldova asigură valorificarea transparentă a banilor care vin din exterior, inclusiv a fondurilor europene. Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în toate cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție.
De asemenea, Procuratura Anticorupție se va concentra pe dosare de corupție la nivel înalt, care vizează funcționari de rang înalt, precum președintele sau prim-ministrul țării, deputați, judecători, procurori, precum și conducerea CNA, a Serviciului de Informații și Securitate, a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor.
În responsabilitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) vor intra criminalitatea organizată, cauzele de terorism și cele cu un grad ridicat de complexitate. În cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală se va realiza de către Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS.
„Aceste instituții au cele mai bune date, instrumente și expertiza necesară. Pentru dosarele complexe, proiectul permite formarea unor grupuri comune de urmărire penală, din care vor face parte atât procurori, cât și ofițeri din diferite instituții. Astfel, cauzele complexe vor putea fi investigate coordonat, cu expertiza necesară și fără întârzieri generate de transferul dosarelor între autorități”, a detaliat ministrul Justiției.
Vladislav Cojuhari a evitat să răspundă direct la întrebarea unor deputați din opoziție dacă acest proiect de lege, care delimitează competențele instituțiilor de drept, ar însemna că guvernarea renunță la crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO), prin comasarea PA și PCCOCS, sugerând că acel proiect a fost elaborat „strict pentru a o ajuta pe Dragalin să plece din funcție” (Veronica Dragalin, fosta șefă a PA).
„Înțeleg interesul dumneavoastră, doar că vă rog să revenim la abordarea instituțională. Avem un proiect pe care l-am elaborat. Cred că este mai mult decât suficient ceea ce am prezentat astăzi, timp de jumătate de oră (...) Proiectul despre care discutăm astăzi a fost elaborat și cu asistența colegilor din cadrul Comisiei Europene”, a răspuns oficialul.
Deputata fracțiunii „Alternativa”, Liliana Iaconi, a semnalat că autorii proiectului au estimat eronat implicațiile financiare ale instituirii celei de-a treia funcții de director adjunct al CNA.
„699.000 este salariul declarat al unui director adjunct al CNA. Dumneavoastră ați spus 570.000. Este o diferență, plus contribuțiile achitate de angajator. Deci, fondul anual de salarizare este de aproximativ 1 milion de lei”, a specificat parlamentara.
Totodată, la întrebarea de ce este nevoie ca directorul CNA să poată deține mai mult de un singur mandat de cinci ani, așa cum este prevăzut în prezent, ministrul Justiției a declarat că este nevoie de timp pentru a „crește profesioniști” și pentru ca „alții să vadă rezultatele”. De asemenea, oficialul a invocat practica internațională, oferind drept exemplu Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România, al cărei director poate deține două mandate.
„Am găsit această practică a celor două mandate chiar la vecinii noștri din România. Aș admite că pot exista discuții despre consecutivitatea acestora. Noi am propus două mandate pentru a asigura o implementare coerentă. Însă Parlamentul decide”, a declarat ministrul.
Spiritele s-au încins după ce deputatul fracțiunii „Democrația Acasă” (DA), Alexandru Verșinin, nu a fost lăsat să facă declarații pe marginea proiectului. Președintele Legislativului i-a retras dreptul la cuvânt pentru trei ședințe.
„Ați făcut declarații insultătoare la adresa PAS și încă nu v-ați prezentat scuzele”, a declarat Igor Grosu.
Liderul fracțiunii, Vasile Costiuc, a insistat ca Verșinin să fie lăsat să vorbească și a ocupat tribuna Parlamentului, după ce anterior afirmase că este solidar cu declarațiile colegului său, chiar dacă acest lucru ar însemna ca întreaga fracțiune să fie lipsită de dreptul la cuvânt până la sfârșitul mandatului.
În pofida protestului celor de la „Democrația Acasă”, Igor Grosu a supus la vot proiectul, susținut în prima lectură de 57 de deputați, printre care și patru din fracțiunea DA.
CITIȚI ȘI:
