Escrocheriile telefonice devin tot mai complexe. Victimele, manipulate prin panică și urgențe
Autoritățile dau un nou semnal de alarmă în legătură cu intensificarea fraudelor cibernetice. Escrocii apelează la scenarii tot mai complexe, exploatând panica și punând presiune psihologică pentru a obține date personale și bancare. Tehnicile de manipulare sunt atât de sofisticate - escrocii se prezintă ca fiind reprezentanți ai băncilor, poliției sau ai altor instituții - încât în capcana infractorilor cad inclusiv persoane cu studii superioare și o vastă experiență de viață.
Peste 11 milioane de lei au fost furate de escroci de la începutul săptămânii curente, iar aproximativ 100 de persoane au devenit victime.
Potrivit oamenilor legii, cele mai mari sume pierdute au fost între 600 de mii și 800 de mii de lei, în unele cazuri victimele au transmis escrocilor banii chiar în numerar.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în municipiile Chișinău și Bălți, precum și la Căușeni, Soroca și Ungheni.
Fenomen fără precedent
Fenomenul a devenit unul fără precedent prin complexitatea și inventivitatea schemelor utilizate, iar directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, îl compară cu o adevărată „epidemie”.
„Se atestă o creștere foarte mare a numărului de apeluri din partea escrocilor cu scopul de a obține informații, date personale, date financiare de la cetățeni. Ce observăm sau este diferit această dată este creativitatea și inventivitatea când este vorba de scenarii”, a declarat Mihai Lupașcu, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Escrocii pretind frecvent că sunt angajați ai băncilor, ai poliției sau ai altor instituții publice, încercând să creeze impresia că victima se află într-o situație critică.
„Foarte des auzim de scenariul în care persoanele contactate sunt informate despre faptul că a fost compromis contul lor, că cineva încearcă să le extragă banii din cont, fie că pe numele acelor persoane a fost înregistrat un credit și, sub presiunea urgenței și situației prezentate în acest fel, sunt solicitate informații și se propune ajutor”, a explicat Lupașcu.
Acesta avertizează că schemele au devenit tot mai complicate și implică mai multe etape și persoane diferite.
„Prima dată, putem fi contactați de cineva care ne spune că fie am câștigat ceva, fie este un credit pe numele nostru, după care, atunci când se termină apelul, putem fi contactați de pe alt număr și persoanele se prezintă ca fiind de la poliție sau de la alte instituții bancare și încearcă să ne ofere ajutor”, a explicat modul în care funcționează schema directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică.
În acest context, autoritățile recomandă cetățenilor să nu ofere niciodată date personale sau bancare și să întrerupă imediat apelurile suspecte.
„Recomandarea este să închideți apelul. În caz că aveți suspiciuni sau dubii, contactați instituția, banca sau cine pretinde că vă telefonează pentru a clarifica situația, dar în niciun caz, niciodată, nu trebuie transmise datele personale, datele de plată sau să faceți acțiuni sub presiune”, a subliniat Mihai Lupașcu.
Date luate inclusiv din mediul online
Un alt fenomen îngrijorător semnalat de autorități este falsificarea numerelor de telefon, astfel încât apelurile să pară legitime.
„Există posibilitatea tehnică de a face ca apelul să pară legitim, iar pe ecranul telefonului să fie afișat un număr cunoscut sau numărul real”, a adăugat Lupașcu, adăugând că infractorii reușesc, prin manipularea anumitor setări, să afișeze numere care să pară reale.
În multe cazuri, informațiile sunt luate din mediul online. Odată ajunse pe internet, acestea pot fi exploatate ani la rând de grupările infracționale.
„De multe ori, sunt publicate informații cu numărul de telefon, copii la buletin și alte date personale pe care, ulterior, acești escroci le pot utiliza pentru a vă contacta și pentru a crea o situație personalizată și, respectiv, cu șanse mai mari de succes. (...) Există multiple surse sau baze de date în mediul online care colectează informații despre numere de telefoane sau altfel de informații care, în trecut, au fost scurse în internet. Din păcate, un lucru important de care trebuie să ținem cont este că, odată ce informațiile ajung pe internet, online, acestea nu dispar niciodată”, a avertizat Lupașcu.
Succesul escrocilor se bazează în mare parte pe manipulare psihologică și pe presiunea exercitată asupra victimelor.
„Întotdeauna, aceste acțiuni încearcă să creeze impresia unei urgențe sau necesitatea urgentă de o acțiune, astfel încât creează situația aceasta de panică, de îngrijorare”, a explicat Lupașcu.
El susține că oamenii ajung să reacționeze impulsiv și nu mai analizează lucid situația.
„Dacă sunteți în situația în care cineva încearcă să vă forțeze sau să provoace sau să ceară anumite acțiuni într-un termen scurt sau sub presiune, este un semn mare de întrebare și foarte probabil este vorba de o escrocherie”, a punctat directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică.
Escrocii vorbesc exclusiv în limba rusă
Instituțiile statului încearcă să limiteze fenomenul, însă problema ține în mare parte de comportamentul uman, a adăugat el.
„Acest fenomen nu este doar de natură tehnică, dar e mai mult de natură psihologică și umană, în care oamenii de bunăvoie transmit informații despre carduri sau bani către altcineva”, a declarat Mihai Lupașcu.
Potrivit acestuia, majoritatea apelurilor recente au o caracteristică comună: interlocutorii vorbesc exclusiv în limba rusă.
„Aceste persoane se află în afara țării, nu sunt vorbitori de limba română și, sub diferite pretexte, ne spun că trebuie să vorbim doar în limba rusă cu ei”, a afirmat directorul instituției.
În astfel de situații, recomandarea autorităților este clară: „Cel mai bine să întrerupeți imediat apelul. Nicio instituție oficială nu o să vă contacteze să insiste să vorbiți cu ei în limba rusă”, a subliniat specialistul.
Totodată, Mihai Lupașcu avertizează că solicitarea instalării unor aplicații pe telefon reprezintă un semnal clar de fraudă.
„Odată ce ne solicită cineva instalarea de aplicații, iarăși este un element critic care trebuie să ne determine să închidem apelul și să știm că aceasta este o escrocherie. Instalarea acestei aplicații le permite escrocilor accesul de la distanță la telefonul victimei”, a conchis directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică.
Cazurile de escrocherie devin tot mai numeroase. Dacă în 2024 au fost raportate în jur de 1.100 de cazuri, în 2025 numărul acestora a explodat, depășind 1.750 de incidente.
Suma prejudiciilor s-a dublat - de la 130 de milioane de lei în 2024 la 270 de milioane de lei în anul trecut.
CITIȚI ȘI:
