Schimbările climatice l-au determinat pe un agricultor din raionul Drochia să crească legume numai în sere: „E stabil, fără riscuri”
Schimbările climatice din ultimii ani îi obligă pe fermierii moldoveni să-și regândească din temelii metodele de lucru. Vladimir Paun, un agricultor din satul Hăsnășenii Noi, raionul Drochia, a abandonat legumicultura tradițională în câmp deschis, din cauza secetei și temperaturilor extreme. Pentru a-și salva afacerea, bărbatul a mutat întreaga producție în sere.
Vladimir Paun povestește că timp de opt ani a crescut legume sub cerul liber, însă, de la un an la altul, temperaturile extreme i-au afectat roada.
„În 2019 am accesat un credit și am început cu serele, am văzut în câmp deschis mai multe riscuri, dar cu serele e mai stabil și de atunci ne-am extins și am ajuns la ziua de azi avem 1.6 hectare. Ne-am axat pe două culturi - castraveți și tomate”.
Sudor de profesie, fermierul și-a construit singur serele, din fier reutilizat, iar subvențiile primite de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură l-au ajutat să pornească afacerea.
„Dacă ne orientăm la un hectar cu tot cu încălzire, undeva la patru milioane de lei, asta vorbim așa când construcția o faci singur, metal crud, nu sere de import, de uzină, acelea costă dublu. Am avut susținere de la stat cam 50%, asta se simte bine și când am primit subvențiile - am mai închis din credite”, a menționat legumicultorul.
Costul final al legumelor depinde mult de cheltuielile pentru încălzirea serelor în perioada rece a anului. Atunci când temperatura este scăzută, plantele se dezvoltă mai greu. De aceea, legumicultorul a instalat o stație meteorologică, care îl ajută să urmărească schimbările de vreme: „Recent am instalat, chiar cu trei zile în urmă, cu sprijinul Ambasadei din Olanda și din România. Au venit zece oameni și mi-au instalat o stație meteo, arată umiditatea, temperatura de zi, de noapte, cât e decalajul, căci decalajul dăunează mult la roadă”.
Agricultorul spune că o altă provocare este piața de desfacere, mai ales că presiunea vine din partea produselor de import. Acestea sunt vândute la prețuri mici, producătorii locali fiind nevoiți să reducă și ei din prețuri, fie să rămână cu roada stricată în depozite.
„Importurile afectează foarte tare, în loc să câștigi dublu, câștigi cu 50% mai puțin, se simte. O legumă crescută acasă, în solul nostru, e cu mult mai gustoasă, asta o spun toți”, a adăugat Vladimir Paun.
Forța de muncă este la fel o problemă. În sere, fiecare lucrare trebuie făcută la timp. Chiar dacă are câțiva angajați, Vladimir Paun spune că se descurcă greu, pentru că lucrătorii sunt tot mai puțini, iar munca în legumicultură cere disciplină și experiență.
CITIȚI ȘI:
