Revista presei internaționale | Rusia a lansat racheta balistică „Oreshnik” asupra Ucrainei pentru a speria Europa; SUA și Iran prelungesc armistițiul
Presa internațională descrie atacul combinat cu rachete și drone asupra Ucrainei, lansat în noaptea de 24 mai, care a fost unul dintre cele mai intense de la începutul războiului. Mai multe publicații dezvăluie că liderii europeni discută tot mai serios posibilitatea unor negocieri cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina. Evoluția negocierilor dintre SUA și Iran pe tema unui acord de pace se numără printre alte teme abordate de presa străină.
BBC relatează că atacul combinat cu rachete și drone asupra Ucrainei din noaptea de 24 mai a fost unul dintre cele mai intense de la începutul războiului la scară largă. Printre armele folosite s-ar fi numărat și racheta balistică „Oreshnik”, care ar fi lovit orașul Bila Țerkva din regiunea Kiev, însă autoritățile ucrainene nu au confirmat în totalitate detaliile privind traiectoria și tipul exact al încărcăturii. Potrivit BBC, atacul a inclus mai multe valuri de rachete și drone, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană și să crească șansele de penetrare a sistemelor de protecție. Atacul masiv nu a avut la bază obiective militare, ci a fost menit să demoralizeze populația Ucrainei, iar folosirea rachetei balistice cu rază lungă de acțiune „Oreshnik”, a fost o amenințare directă pentru țările Europei care sprijină militar Kievul, constată BBC.
Liderii europeni discută tot mai serios posibilitatea unor negocieri cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina, inclusiv ideea desemnării unui emisar sau a unei echipe de contact, dezvăluie The New York Times. Potrivit publicației, miniștrii de externe ai celor 27 de state membre urmează să evalueze în această săptămână condițiile și limitele posibile ale unui dialog cu Moscova, fără a lua însă o decizie finală. Faptul că ideea negocierilor revine pe agendă marchează o schimbare semnificativă față de abordarea de după 2022, când dialogul politic cu Rusia a fost în mare parte întrerupt, observă The New York Times. Publicația notează că presiunea pentru reluarea discuțiilor crește deoarece procesul diplomatic de încheiere a războiului inițiat de administrația americană nu înregistrează progrese.
TF1 relatează că președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, într-un dialog descris de apropiații președintelui francez drept „constructiv”. Potrivit sursei citate, discuția s-a concentrat în principal pe războiul din Ucraina și pe implicațiile regionale ale acestuia. Macron ar fi subliniat riscurile pe care le implică pentru Belarus implicarea în conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. De asemenea, liderul francez ar fi îndemnat la îmbunătățirea relațiilor dintre Belarus și Uniunea Europeană.
The Guardian constată că, deși scenariile privind o lovitură de stat în Rusia par exagerate, președintele țării Vladimir Putin intră probabil în cea mai dificilă perioadă a îndelungatei sale guvernări. Ziarul face referire la surse din cercurile de afaceri ruse, din anturajul Kremlinului și din serviciile occidentale de informații, potrivit cărora Putin devine tot mai izolat, în timp ce nemulțumirea elitelor față de războiul din Ucraina și față de problemele economice este în creștere. The Guardian notează însă că, în pofida tensiunilor interne și a scăderii popularității sale, Putin rămâne convins că Rusia poate ocupa complet Donbasul până la sfârșitul anului și nu intenționează să renunțe la obiectivele sale militare. Analiștii citați de publicație consideră puțin probabilă o schimbare a puterii la Moscova, chiar dacă nemulțumirea socială și economică din Rusia se amplifică.
The Telegraph scrie în același context că războiul împotriva Ucrainei începe să afecteze nu doar economia Rusiei, ci și imaginea politică a președintelui Putin. Ziarul subliniază că legitimitatea puterii în Rusia a fost legată istoric de victoriile militare, însă războiul declanșat împotriva Ucrainei s-a transformat într-un conflict de lungă durată, cu pierderi umane mari, dificultăți economice și atacuri ucrainene tot mai frecvente asupra teritoriului rus. Potrivit The Telegraph, Kremlinul intensifică în paralel controlul asupra spațiului informațional și extinde mecanismele de mobilizare, pe fondul dificultăților de completare a efectivelor armatei. Deși nu există deocamdată semne clare ale unei revolte în interiorul elitelor ruse, stabilitatea regimului lui Putin devine tot mai vulnerabilă pe termen lung, concluzionează The Telegraph.
Pe fondul războiului din Ucraina și al confruntării cu Occidentul, vizita președintelui rus Vladimir Putin în China a scos la iveală nu doar apropierea politică dintre Moscova și Beijing, ci și dependența tot mai mare a Rusiei de sprijinul Chinei. La această concluzie ajunge The Times, care subliniază că, în pofida „parteneriatului strategic” despre care au vorbit liderii celor două țări, întâlnirea lor nu a adus un acord privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei-2”, proiect considerat esențial pentru exporturile energetice rusești. Potrivit The Times, China profită de slăbirea poziției Moscovei, cumpărând gaz rusesc la prețuri avantajoase și consolidându-și influența economică și tehnologică asupra Rusiei. În pofida discursurilor despre o „prietenie fără limite”, relația dintre cele două state rămâne marcată de neîncredere reciprocă și de interese pragmatice, conchide The Times.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua marți o vizită în Lituania, pe fondul mai multor incidente recente cu drone în regiunea baltică, transmite Eurointegration. Conform surselor publicației, șefa executivului de la Bruxelles urmează să discute cu liderii statelor baltice despre coordonarea răspunsului la aceste incidente și consolidarea capacităților comune de apărare, alături de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. Eurointegration subliniază că vizita are loc după activarea unor măsuri NATO de patrulare aeriană în regiune, în urma unor alerte și incidente care au implicat drone apropiate de spațiul aerian al statelor baltice și României. Ursula von der Leyen a acuzat anterior Rusia și Belarus de responsabilitate directă pentru astfel de incidente, pe care le consideră o amenințare la adresa securității pe flancul estic al UE, relevă Eurointegration.
Uniunea Europeană a respins propunerea Marii Britanii privind crearea unui format comun pentru piața bunurilor, menținând actualele reguli de cooperare economică stabilite după Brexit, transmite Politico. Publicația notează că Londra încearcă să își apropie relațiile comerciale cu blocul comunitar, însă Bruxellesul rămâne precaut și acordă prioritate problemelor de securitate și sprijinului pentru Ucraina. Potrivit surselor citate de Politico, oficialii europeni nu exclud o integrare economică mai profundă în viitor, însă doar în condiții mai stricte pentru partea britanică. Ziarul remarcă și faptul că în Regatul Unit crește treptat sprijinul public pentru o apropiere mai mare de Uniunea Europeană.
La alegerile parlamentare din Cipru, partidul conservator „Adunarea Democrată” (DISY) a obținut cele mai multe voturi, în timp ce formațiunile centriste aliate președintelui Nikos Christodoulides au înregistrat pierderi semnificative, relatează RIK. DISY a obținut 27,1% din voturi, urmat de partidul de extrema stângă AKEL cu 23,9%, iar alte formațiuni precum ELAM (de extrema dreaptă) și DIKO (de centru) au obținut scoruri mai mici, dar suficiente pentru reprezentare parlamentară. Rezultatul indică o fragmentare politică accentuată, în contextul în care mai multe partide noi au intrat în legislativ, iar altele nu au trecut pragul electoral. Președintele Christodoulides a declarat că respectă rezultatul votului și va căuta cooperarea cu noul parlament, în condițiile în care guvernarea ar putea necesita noi alianțe politice, scrie RIK. Publicația amintește că Cipru deține președinția Consiliului Uniunii Europene până la 30 iunie, iar președintele Christodoulides a cerut consolidarea clauzei de asistență mutuală a UE, în eventualitatea unor atacuri asupra statelor membre. Totodată, Nicosia susține o implicare mai activă a Uniunii Europene în Orientul Mijlociu, cu scopul de a contribui la încheierea conflictului cu Iranul și la extinderea acordurilor de cooperare în regiune, remarcă RIK.
The Washington Post scrie că Statele Unite și Iranul au convenit asupra unui document preliminar care prelungește armistițiul cu încă 60 de zile, timp în care părțile vor încerca să ajungă la un acord final pentru încheierea războiului. Publicația notează că există și o înțelegere de principiu privind redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul petrolului, însă multe detalii importante rămân încă neclare. Potrivit surselor citate de ziar, Iranul ar urma să garanteze că nu va dezvolta arme nucleare, iar Statele Unite ar putea debloca fonduri iraniene înghețate și reduce treptat restricțiile impuse Teheranului. The Washington Post subliniază că reluarea normală a transportului maritim depinde atât de securizarea zonei, cât și de încrederea companiilor navale că armistițiul va rezista și că traversarea strâmtorii Ormuz este sigură.
Pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran privind încheierea conflictului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un superpetrolier care transportă petrol irakian către China a părăsit Golful Persic și a trecut de linia blocadei americane, intrând în Marea Arabiei, informează Bloomberg. Agenția de presă face referire la datele de monitorizare a traficului naval, arată că vasul Eagle Verona transportă aproximativ două milioane de barili de petrol și a pornit din portul Basra, având ca destinație portul chinez Ningbo. Publicația notează că situația din Strâmtoarea Ormuz rămâne tensionată, după ce fluxul naval a fost sever restricționat în urma escaladării militare, iar majoritatea navelor au rămas blocate în regiune. În paralel, atât SUA, cât și Iranul susțin că se apropie de un acord care ar permite reluarea navigației, însă declarațiile politice și evaluările oficiale diferă semnificativ, ceea ce menține incertitudinea asupra securității rutei maritime, remarcă Bloomberg.
