Revista presei interbelice: Atac al bolșevicilor la Nistru acum 100 de ani
Pe 26 mai 1926, Ziarul Argus relata despre un atac produs la Nistru, în zona Neporotova din județul Hotin. Potrivit articolului, un grup numeros de bolșevici ar fi trecut noaptea râul și ar fi atacat mai multe pichete de grăniceri români.
Grănicerii s-au retras inițial, iar atacatorii ar fi furat bunuri înainte de a se retrage peste Nistru, odată cu sosirea trupelor române din Regimentul 4 Vânători. După incident, autoritățile militare au trimis ofițeri superiori pentru anchetă. Astfel de știri apăreau frecvent în presa interbelică și reflectau tensiunea permanentă de la frontiera dintre România și Uniunea Sovietică.
Ziarul Viitorul relata despre ploi torențiale și grindină puternică în Moldova, Bucovina și Basarabia. În unele zone, grindina ar fi ajuns „cât oul de porumbel”, distrugând vii și semănături. Ce comparație drăguță! Furtunile afectase grav și circulația feroviară: mai multe linii au fost inundate sau acoperite de noroi și stânci, iar trenurile au avut întârzieri mari sau au fost redirecționate. Au fost afectate inclusiv rutele Galați – Basarabeasca - Reni și Bolgrad - Cetatea Albă.
Ziarul Dimineața ironiza atmosfera electorală din 1926 printr-o caricatură în care mai mulți jandarmi stăteau în genunchi și se rugau: „Dă, Doamne, să ne iasă bine alegerile, ca să nu ne dea afară din slujbă...”.
Caricatura sugera, ironic, că o parte a aparatului de stat era implicată direct în lupta electorală și depindea de rezultatul alegerilor.
Regimul sovietic, „dușmanul cel mai periculos”
Ziarul Viitorul publica un amplu articol în care regimul sovietic era prezentat drept „dușmanul cel mai periculos” pentru femeie și familie. Textul susținea că bolșevicii promovează emanciparea femeii prin divorțuri ușoare, acces la avort, educație colectivă și reducerea rolului căminului tradițional.
Autorul afirma că aceste schimbări ar fi dus în Uniunea Sovietică la destrămarea familiilor, copii abandonați și o profundă „criză morală” a societății.
Ziarul Rampa anunța începutul repetițiilor pentru spectacolul „Richard III” de William Shakespeare la Teatrul Național din București, în regia lui Soare Z. Soare.
Interesant e că, peste exact 100 de ani, piesa continuă să fie montată și jucată pe scenele românești. Astăzi, „Richard III” se află și în repertoriul Teatrul Național Mihai Eminescu de la Chișinău și spectacolul va fi jucaat pe 29 mai la Craiova, pe 31 mai - la București, iar în iunie - la Sibiu, semn că unele texte despre putere, manipulare și lupta pentru tron nu îmbătrânesc niciodată.
Tot ziarul Rampa publica o poveste emoționantă despre relația dintre Franz Schubert și Ludwig van Beethoven. În ultimele luni de viață ale lui Beethoven, Schubert, care îl admira enorm, i-ar fi stat aproape și i-ar fi compus melodii care îi plăceau maestrului. După înmormântare, Schubert ar fi ridicat un pahar spunând: „Al doilea îl bem în amintirea aceluia dintre noi care-l va urma întâi în mormânt”. Ironia destinului: doar un an mai târziu, Schubert murea și era înmormântat chiar lângă Beethoven...
Ziarul Viitorul relata că războiul din Maroc împotriva triburilor rebele conduse de Abd el-Krim s-ar fi încheiat. Telegramele sosite în Europa anunțau că liderul revoltei ar fi transmis Franței capitularea necondiționată.
Conflictul, purtat de France și Spain în nordul Marocului, fusese unul dintre cele mai grele războaie coloniale ale anilor ’20. Abd el-Krim devenise celebru în întreaga lume pentru rezistența sa împotriva marilor puteri europene. Poate că tocmai asta ne arată istoria: că și cele mai lungi și grele războaie se termină la un moment dat.
Autor: Dan Melnic
