Revista presei internaționale | China îndeamnă Rusia și Ucraina să nu escaladeze conflictul; NATO își consolidează flancul estic
Presa internațională analizează reacțiile internaționale la noile amenințări ale Rusiei privind posibile atacuri masive asupra Kievului și consolidarea măsurilor de securitate pe flancul estic al NATO. Mai multe publicații comentează tendința statelor europene de a-și asuma un rol mai important în domeniul apărării. Evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, alături de noile proiecte strategice promovate de Statele Unite în Caucazul de Sud, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
China a reacționat la noile amenințări ale Rusiei privind posibile atacuri masive asupra Kievului, îndemnând toate părțile să evite escaladarea conflictului și să revină la negocieri, relatează Ukrinform. Agenția de presă citează un mesaj al Ministerului chinez de Externe, potrivit căruia Beijingul consideră că dialogul rămâne singura soluție viabilă pentru încheierea războiului din Ucraina. Ukrinform notează că reprezentanta diplomației chineze, Mao Ning, a evitat să răspundă clar dacă Beijingul intenționează să își evacueze personalul diplomatic din Kiev pe fondul amenințărilor venite din partea Moscovei. China continuă să adopte o poziție prudentă și să evite critici directe la adresa Rusiei, remarcă aceeași agenție de presă.
Financial Times comentează că atât președintele rus Vladimir Putin, cât și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, au subestimat costurile și consecințele războaielor pe care le-au început, transformând conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu în crize de durată cu efecte economice și politice majore. Publicația consideră că, în timp ce Moscova și Washingtonul își consumă resursele și influența, China profită de slăbirea ambelor puteri și își consolidează poziția internațională. Financial Times remarcă faptul că Ucraina a reușit să își adapteze rapid industria militară și tacticile de luptă, provocând pierderi semnificative Rusiei și dezvoltând tehnologii care schimbă logica războiului modern. Ziarul notează că aceste evoluții îi oferă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski noi instrumente de influență atât în confruntarea cu Rusia, cât și în relația cu Statele Unite.
Președintele SUA, Donald Trump, dorește să pară un mediator neutru care poate pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, însă principalul său negociator a fost la Moscova de cel puțin șapte ori și nu a vizitat niciodată Kievul, atrage atenția The Wall Street Journal. Potrivit publicației, pentru a înțelege așteptările ucrainenilor față de SUA și Trump, echipa americană ar trebui să meargă în Ucraina și să vadă centrul de comandă al dronelor și inovațiile dezvoltate de actori privați. O asemenea vizită ar arăta clar caracterul defensiv al Ucrainei în fața unei țări percepute de Occident ca adversar, iar americanii s-ar convinge că nu medierea conflictului, ci sprijinul semnificativ pentru Kiev poate duce la încheierea războiului, conchide The Wall Street Journal.
Spiegel scrie că Statele Unite intenționează să reducă semnificativ contribuțiile militare în cadrul NATO, inclusiv numărul de avioane de luptă, nave, drone și alte resurse strategice puse la dispoziția Alianței. Potrivit publicației, Washingtonul dorește ca statele europene să preia o parte mult mai mare din responsabilitățile privind apărarea convențională a Europei, în cadrul unei noi abordări promovate de administrația Trump. Reducerea planificată a contribuției americane este considerată de multe guverne europene mai amplă decât se anticipa, în special în domeniul aviației strategice și al forțelor navale, remarcă Spiegel. Revista notează că SUA intenționează totuși să își mențină rolul central în ceea ce privește descurajarea nucleară în Europa, în timp ce aliații europeni sunt presați să își majoreze rapid capacitățile militare și cheltuielile pentru apărare.
Reuters informează că NATO intenționează să își consolideze apărarea pe flancul estic printr-o nouă structură de comandă care va permite desfășurarea rapidă a trupelor în Letonia și Estonia în cazul unui conflict cu Rusia. Potrivit surselor citate de agenția de presă, Germania și Olanda au convenit ca un corp militar comun germano-olandez să preia coordonarea apărării acestor state baltice. Reuters notează că decizia reflectă importanța strategică tot mai mare a regiunii baltice după invazia rusă în Ucraina și tendința statelor europene de a-și asuma mai multe responsabilități pentru propria securitate. Noua structură urmează să includă capacități suplimentare de artilerie, apărare antiaeriană, logistică și sprijin medical, necesare pentru reacții rapide în cazul unei escaladări militare, detaliază Reuters.
The Guardian dezvăluie că în Uniunea Europeană sunt discutate noi mecanisme care ar putea limita temporar dreptul de veto al viitorilor membri ai blocului comunitar după aderare. Potrivit publicației, ideea a apărut pe fondul disputelor repetate cu Ungaria, care a blocat în mai multe rânduri decizii importante ale UE, inclusiv cele privind sprijinul pentru Ucraina. Diplomații europeni consideră că o astfel de reformă ar putea preveni paralizarea procesului decizional într-o Uniune Europeană extinsă, cu peste 30 de state membre, remarcă The Guardian. Publicația notează că Ucraina este tratată separat în aceste discuții, din cauza importanței sale strategice pentru securitatea europeană și a contextului războiului cu Rusia.
Euronews relatează că administrația de la Washington și guvernul de la Erevan au făcut un nou pas în direcția realizării coridorului de tranzit destinat conectării Azerbaidjanului cu exclava Nahicevan prin teritoriul Armeniei, proiect susținut de președintele american Donald Trump. Potrivit postului paneuropean de televiziune, în timpul vizitei la Erevan, secretarul de stat Marco Rubio și ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan au semnat un acord-cadru privind cooperarea pentru dezvoltarea acestui proiect de infrastructură. Marco Rubio a declarat, citat de aceeași sursă, că inițiativa ar putea contribui la consolidarea păcii și la dezvoltarea economică a întregii regiuni asupra căreia Rusia își pierde tot mai mult influența. Euronews amintește că proiectul coridorului a fost convenit anul trecut de liderii Armeniei și Azerbaidjanului, iar autoritățile de la Erevan intenționează să înceapă lucrările deja în acest an.
BBC relatează că armata americană a lansat noi lovituri în apropierea strâmtorii Ormuz și asupra unor instalații iraniene, la scurt timp după ce Donald Trump declara că negocierile cu Teheranul înregistrează progrese. Atacurile au vizat lansatoare de rachete și ambarcațiuni care încercau să plaseze mine maritime și au avut un caracter defensiv, detaliază serviciul de presă. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că negocierile dintre Washington și Teheran continuă, iar părțile discută formulările concrete ale unui posibil acord privind programul nuclear iranian și sancțiunile economice. BBC notează că, deși există semnale de progres diplomatic, atât Washingtonul, cât și Teheranul admit că un acord final nu este încă garantat.
