Kremlinul avertizează Armenia: Apropierea de Uniunea Europeană riscă să afecteze cooperarea bilaterală
Moscova a amenințat Erevanul că va suspenda unilateral sau chiar va denunța acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante neprelucrate, dacă Armenia va continua procesul de apropiere de Uniunea Europeană (UE). Acest lucru reiese dintr-o scrisoare a ministrului rus al Energiei, Serghei Țiviliov, adresată Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii al Armeniei, transmite The Moscow Times cu referire la o copie a documentului.
„Pașii practici continuați pentru aprofundarea cooperării Armeniei cu UE și intenția declarată de aderare la Uniunea Europeană pun în pericol menținerea și dezvoltarea nivelului înalt al colaborării ruso-armene, una dintre bazele căreia sunt acordurile internaționale bilaterale”, se menționează în document.
Țiviliov subliniază că încercările Erevanului de a intra în UE „nu corespund caracterului parteneriatului construit de-a lungul deceniilor”.
Produsele petroliere, gazele și diamantele rusești ajung în Armenia fără taxe de export pe termen nelimitat, în baza unui acord semnat în 2013. Documentul a funcționat ca o rampă de lansare pentru aderarea Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE).
În prezent, Armenia depinde aproape complet de gazul rusesc: în 2025, „Gazprom” a livrat aproximativ 2.7 miliarde de metri cubi de gaze. Potrivit lui Vladimir Putin, prețul preferențial actual pentru Erevan este de 177 de dolari pentru o mie de metri cubi. Pe 25 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că, în cazul ieșirii Armeniei din UEE, prețul gazului va deveni unul de piață.
Armenia importă anual din Rusia, fără taxe vamale, aproximativ 0.9 - 1 milion de tone de produse petroliere. Totuși, în ultimii ani, republica și-a diversificat sursele de aprovizionare: benzina AI-95 este cumpărată din România, Egipt și Bulgaria, iar, din decembrie 2025, și din Azerbaidjan.
După stabilirea păcii, Baku a eliminat restricțiile de tranzit, iar, potrivit președintelui Ilham Aliev, volumul livrărilor a ajuns la 12 mii de tone.
În ceea ce privește diamantele, Rusia rămâne principalul furnizor al Armeniei, asigurând aproape 50% din importuri, însă republica se ocupă în principal de reexportul acestora după prelucrare.
În paralel cu amenințările din domeniul energetic, Moscova a intensificat presiunea și prin intermediul instituției ruse Rospotrebnadzor. Pe 23 mai, autoritatea a suspendat vânzările de alcool ale trei producători armeni - „VEDI-ALKO”, Fabrica de Coniac din Abovian și „Șahnazarian”. Cu o zi înainte fusese interzis și importul, precum și comercializarea apei minerale „Djermuk”.
Aceste măsuri coincid cu răcirea relațiilor dintre Armenia și Rusia, după ce Erevanul a ales cursul apropierii de UE. În martie 2025, Parlamentul Armeniei a lansat procedura de aderare la Uniunea Europeană.
De asemenea, Armenia a adoptat legea privind recunoașterea jurisdicției Curții Penale Internaționale, care a emis mandat de arest pe numele lui Vladimir Putin, și l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summitul Comunității Politice Europene.
Ulterior, președintele Dumei de Stat a Rusiei, Veaceslav Volodin, l-a numit pe premierul armean Nikol Pașinian „lipsit de onoare” și „josnic”, iar secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, s-a plâns de „înrăutățirea intenționată a condițiilor pentru operatorii economici ruși”.
Comentând intenția Armeniei de a adera la UE, Vladimir Putin a îndemnat Erevanul să țină cont de soarta Ucrainei și a propus organizarea unui referendum privind ieșirea din Uniunea Economică Euroasiatică, pentru ca despărțirea să aibă loc „blând, inteligent și reciproc avantajos”.
CITIȚI ȘI:
