Revista presei internaționale | R. Moldova și Ucraina ar putea începe în iunie negocierile asupra primelor capitole de aderare la UE
Presa internațională analizează evoluția negocierilor privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și intensificarea preocupărilor legate de securitatea europeană. Mai multe publicații comentează solicitările Kievului pentru consolidarea sprijinului militar occidental și temerile tot mai mari privind posibilitatea extinderii confruntării dintre Rusia și Occident. Evoluția relațiilor dintre Statele Unite și Iran, alături de încercările Europei de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Comisia Europeană urmează să propună pe 16 iunie deschiderea primului „cluster” de negocieri privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează Euractiv. Potrivit publicației, inițiativa urmează să fie discutată la reuniunea miniștrilor pentru afaceri europene de la Bruxelles și ar putea fi aprobată de liderii europeni în cadrul summitului Consiliului European desfășurat două zile mai târziu. Euractiv notează că procesul de aderare a fost blocat în ultimii ani în principal de poziția Ungariei, însă noul guvern de la Budapesta adoptă o abordare mai flexibilă și ar putea condiționa sprijinul său de deblocarea fondurilor europene suspendate anterior. Publicația amintește că negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere” sau grupuri de capitole în care sunt prevăzute reformele ce trebuie îndeplinite. Primul dintre acestea vizează reformele democratice, economice și instituționale considerate esențiale pentru integrarea în UE, remarcă Euractiv.
Kyiv Independent relatează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis Congresului american și liderului de la Casa Albă, Donald Trump, o scrisoare în care avertizează că rachetele balistice reprezintă ultimul avantaj militar major al Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. Potrivit documentului, Zelenski afirmă că apărarea antirachetă a Ucrainei depinde aproape în totalitate de Statele Unite și solicită livrări suplimentare de rachete PAC-3 pentru sistemele antiaeriene Patriot, necesare mai ales după intensificarea atacurilor rusești asupra Kievului. Kyiv Independent notează că liderul ucrainean propune totodată achiziționarea și producția comună în Europa a sistemelor Patriot sub control american, precum și extinderea cooperării cu aliații occidentali în domeniul dronelor. În scrisoare, Zelenski susține că Rusia nu și-a atins obiectivele strategice în Ucraina, însă avertizează că Moscova va continua să evite negocierile atât timp cât își păstrează superioritatea în domeniul rachetelor balistice.
În capitalele europene cresc temerile că Rusia ar putea să extindă conflictul dincolo de Ucraina, atacând în curând unul dintre statele europene din cadrul NATO, dezvăluie The Wall Street Journal. Potrivit publicației, aceste îngrijorări apar pe fondul problemelor întâmpinate de armata rusă pe front și al tensiunilor tot mai mari dintre administrația americană și aliații europeni din NATO. Oficiali europeni din domeniul securității, citați de The Wall Street Journal, avertizează că Moscova ar putea încerca să testeze coeziunea Alianței prin provocări limitate în statele baltice, în regiunea arctică sau în zona Mării Baltice. Ziarul notează că declarațiile președintelui american Donald Trump privind reducerea prezenței militare a Statelor Unite în Europa și posibila retragere din NATO alimentează și mai mult temerile privind securitatea Europei. The Wall Street Journal remarcă totodată că serviciile occidentale de informații nu observă pregătiri concrete pentru un atac asupra teritoriului NATO, însă consideră că Moscova se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza pierderilor ridicate și a dificultăților de mobilizare pentru continuarea războiului din Ucraina.
Reuters relatează că armata americană a lansat noi atacuri aeriene asupra unei baze iraniene de drone, după ce președintele Donald Trump a negat informațiile privind un posibil acord cu Teheranul pentru reluarea navigației comerciale prin strâmtoarea Ormuz. Potrivit agenției de presă, forțele americane au distrus patru drone iraniene și o stație terestră de control, Washingtonul calificând operațiunea drept una defensivă și menită să mențină armistițiul dintre cele două state. Reuters notează că Trump a negat existența unui proiect de acord privind administrarea comună a traficului maritim de către Iran și Oman și a insistat că strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână o cale navigabilă internațională. Agenția amintește că armistițiul dintre SUA și Iran este în vigoare din aprilie, însă negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională continuă să provoace tensiuni între cele două părți.
Canada și Germania au încheiat un acord privind livrarea de gaz natural lichefiat către piața germană, transmite Bloomberg, amintind că statele europene caută alternative la importurile energetice din Rusia și SUA. Potrivit agenției de presă, Canada va livra anual Germaniei aproximativ un milion de tone de gaz lichefiat. Bloomberg subliniază că guvernul de la Ottawa încearcă să își extindă prezența pe piața energetică europeană după mai mulți ani în care infrastructura insuficientă a limitat exporturile canadiene aproape exclusiv către Statele Unite. Ministrul canadian al energiei, Tim Hodgson, a declarat că mai multe state europene urmăresc diversificarea surselor de aprovizionare pentru a-și reduce dependența atât de gazul rusesc, cât și de cel american, iar Canada încearcă să se poziționeze ca un furnizor stabil și predictibil.
