Revista presei internaționale | Alertă în România! - Bloc de locuințe din Galați lovit de o dronă rusească; UE nu va fi mediator neutru între Ucraina și Rusia
Presa internațională analizează intensificarea tensiunilor de securitate în estul Europei, pe fondul continuării războiului din Ucraina și al temerilor privind extinderea efectelor conflictului asupra statelor NATO din regiune. Mai multe publicații comentează consolidarea sprijinului occidental pentru Kiev, dezbaterile europene privind eventuale negocieri de pace cu Rusia și dificultățile tot mai mari ale diplomației internaționale în gestionarea conflictului. Evoluția relațiilor dintre Statele Unite și Iran, inclusiv negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea din regiunea Golfului Persic, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
O dronă rusească a lovit noaptea trecută acoperișul unui bloc de locuințe din orașul Galați, transmite BBC. Potrivit serviciului de presă, incidentul s-a produs după ce Rusia a reluat atacurile aeriene asupra infrastructurii civile din apropierea frontierei dintre Ucraina și România. Aparatul de zbor a pătruns în spațiul aerian al României, fiind urmărit de radar până în partea de sud a orașului, unde impactul a provocat un incendiu, precizează BBC, citând un comunicat al Ministerului Apărării de la București. Potrivit comunicatului, două persoane au fost rănite ușor și au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Între timp, Consiliul de Securitate al ONU a organizat o reuniune de urgență privind atacul masiv lansat de Rusia asupra Kievului în noaptea de 24 mai, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, reprezentantul adjunct al Statelor Unite la ONU, Tammy Bruce, a calificat loviturile rusești, inclusiv utilizarea rachetelor balistice hipersonice „Oreșnik”, drept o „escaladare periculoasă și barbară”. AFP notează că oficialul american a avertizat Moscova împotriva planurilor de a lovi sistematic Kievul, subliniind că asemenea acțiuni riscă să provoace noi victime civile și să submineze perspectivele unui acord de pace. Agenția de presă amintește că atacul asupra capitalei ucrainene s-a soldat cu cel puțin trei morți, peste 90 de răniți și distrugeri importante în centrul istoric al Kievului.
Doi congresmeni americani au solicitat administrației de la Washington să răspundă pozitiv solicitării președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind livrarea de rachete suplimentare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, informează Reuters. După o vizită la Kiev, senatorul democrat Richard Blumenthal a afirmat, citat de agenția de presă, că Statele Unite au răspuns și în trecut cererilor Ucrainei privind furnizarea de armament și a spus că va susține în Congres acordarea de noi sisteme de apărare aeriană și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Reuters remarcă și avertismentul congresmanului democrat Jim Himes, care a subliniat că negocierile privind sprijinul militar pentru Kiev au devenit complicate din cauza conflictului dintre SUA și Iran, care consumă resurse militare importante ale Washingtonului. Agenția de presă amintește că Volodimir Zelenski a cerut în această săptămână, într-o scrisoare adresată președintelui Donald Trump și Congresului american, sisteme Patriot și interceptoare suplimentare, considerate singurele capabile să protejeze Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești.
Uniunea Europeană nu poate acționa ca mediator neutru în negocierile dintre Ucraina și Rusia, deoarece sprijină deschis Kievul și își apără propriile interese de securitate. Potrivit Euronews, acesta este unul dintre principalele mesaje adresate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, ieri, la summitul informal al miniștrilor de externe ai statelor membre, reuniți în Cipru, unde au discutat ideea desemnării unui emisar special al UE pentru negocierile de pace cu Moscova. Euronews amintește că în cercurile politice europene se discută tot mai des despre eventuali candidați pentru medierea unor tratative de pace cu Rusia, printre numele vehiculate numărându-se președintele finlandez Alexander Stubb, șeful Consiliului European António Costa și chiar fostul cancelar german Angela Merkel. Statele UE discută și o serie de „linii roșii” în eventualele negocieri cu Rusia, inclusiv nerecunoașterea teritoriilor ocupate, oprirea atacurilor cibernetice și returnarea copiilor ucraineni deportați, remarcă Euronews.
Negociatorii Statelor Unite și Iranului au convenit asupra unui acord preliminar pe 60 de zile privind prelungirea armistițiului și lansarea negocierilor referitoare la programul nuclear iranian, informează Axios. Publicația precizează însă că președintele american Donald Trump nu și-a dat încă acordul final. Potrivit Axios, documentul prevede reluarea navigației comerciale prin strâmtoarea Ormuz fără taxe sau restricții, precum și eliminarea minelor maritime de către Iran în termen de 30 de zile. Sursele aceleiași publicații notează că în acordul preliminar sunt incluse și angajamente privind renunțarea Iranului la dezvoltarea armelor nucleare, precum și discuții despre eliminarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit. Publicația adaugă că Washingtonul ar urma să discute relaxarea sancțiunilor și deblocarea unor active iraniene înghețate, în schimbul aplicării acordului.
