Ce poate face NATO după prăbușirea unei drone asupra unui bloc de locuințe din România?
Ce poate face NATO după prăbușirea unei drone atribuite Rusiei asupra unui bloc de locuințe din România, țară membră a alianței militare? Organizația lucrează la consolidarea capacităților sale de apărare pe teren, trimițând în același timp avertismente foarte calibrate către Kremlin, notează AFP.
Colonelul Martin O'Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General al Forțelor NATO în Europa (SHAPE), a confirmat pentru AFP că drona care s-a prăbușit asupra unui bloc de locuințe din România, în noaptea de joi spre vineri, rănind ușor două persoane, în apropierea frontierei cu Ucraina, era „rusească”.
În fața acestui incident, NATO declară că lucrează pe mai multe fronturi în paralel.
În primul rând, pe plan operațional, pentru a-și consolida sistemele care permit detectarea și doborârea dronelor în zbor. „Evaluăm ce putem face în plus pentru a optimiza rețeaua de senzori și interceptori a României și a NATO, pentru a neutraliza în deplină siguranță astfel de amenințări”, a precizat pentru AFP un militar de rang înalt al Alianței, care a solicitat să rămână anonim.
Potrivit acestei surse, una dintre posibilități ar fi ca sistemul românesc antidrone, numit MEROPS, să treacă sub controlul direct al NATO, care cooperează deja strâns cu Bucureștiul.
O altă opțiune ar fi consolidarea capacităților de apărare ale României și ale altor țări din Alianță, în cadrul „Inițiativei de descurajare a flancului estic”, un program destinat să implementeze tehnologii de vârf, inclusiv IA.
În plus, membrii NATO vor avea ocazia să discute luna viitoare despre consolidarea trupelor și a capacităților desfășurate pe teren, în cadrul unei reuniuni organizate de Comandamentul Militar Suprem în Europa, a detaliat ofițerul.
În paralel, Organizația Atlanticului de Nord se străduiește să transmită mesaje calibrate către Moscova.
Într-o primă etapă, NATO și-a manifestat foarte repede „solidaritatea” cu una dintre cele 32 de țări membre, mai întâi prin vocea purtătorului său de cuvânt, apoi prin cea a secretarului său general, Mark Rutte, scrie news.ro.
Într-o a doua etapă, și numai dacă țara în cauză solicită acest lucru, aliații s-ar putea reuni pentru „consultări”, așa cum prevede „articolul 4” din tratatul lor fondator.
Acest text stipulează că aliații „se vor consulta ori de câte ori, în opinia unuia dintre ei, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea uneia dintre părți va fi amenințată”.
Departe de a fi simple discuții, astfel de consultări ar avea un impact foarte real, asigură NATO, subliniind că rușii știu foarte bine să facă distincția între fiecare nivel de reacție.
Articolul 4 a fost invocat de nouă ori în întreaga istorie a NATO, dintre care de trei ori înainte de anexarea Crimeei de către Rusia. Ritmul s-a accelerat apoi, cu șase invocări în 2014, dintre care trei de la invazia rusă a Ucrainei în 2022.
Aceste „consultări” cu ușile închise dau adesea naștere la decizii, nu întotdeauna foarte vizibile, dar toate menite să consolideze capacitatea de descurajare a Alianței, element central al acestei organizații create în 1949.
O reuniune în virtutea „Articolului 4”, solicitată de Polonia în septembrie 2025, după o incursiune flagrantă a dronelor ruse pe teritoriul său, a dus astfel la operațiunea „Eastern Sentry”. Aceasta a dus la „un număr mai mare de avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate”, a explicat SHAPE.
În plus, articolul 4 a fost invocat de două ori numai în luna septembrie. După Polonia, și Estonia a solicitat „consultări” după ce trei avioane de vânătoare rusești au survolat teritoriul său.
Dacă situația o impune, NATO se poate baza, de asemenea, pe „articolul 5” al tratatului său, o clauză de asistență reciprocă care afirmă că un atac armat împotriva unui stat membru al Alianței va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor. Acest articol a fost invocat o singură dată: după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.
CITIȚI ȘI:
Putin cere anchetă și afirmă că incidentul din România ar putea implica o dronă ucraineană
O dronă cu explozibil s-a prăbușit pe un bloc din Galați. IMAGINI de la fața locului
Premierul Ilie Bolojan a cerut un avion militar Spartan pentru a pleca de urgență din R. Moldova
Maia Sandu și Ilie Bolojan au îndemnat primarii să se unească: Servicii mai bune și costuri mai mici
