SINTEZA SAPTĂMÂNII | Drona de la Galați, negocierile cu Bruxelles-ul și reformele dificile de acasă
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, și-a scurtat vizita oficială în Republica Moldova și a făcut, vineri, declarații dure de la Chișinău privind prăbușirea unei drone rusești peste un bloc de locuințe din Galați. Alături de oficialii moldoveni, inclusiv președinta Maia Sandu, Bolojan a condamnat ferm acțiunea „iresponsabilă” a Rusiei și a anunțat trei direcții prioritare de răspuns: sancțiuni diplomatice, consolidarea securității pe flancul estic și accelerarea dotării armatei.
Autoritățile de la Chișinău au reiterat solidaritatea cu România, au condamnat cu fermitate atacul rusesc „grav și inadmisibil” și au pledat despre continuarea eforturilor de întărire a apărării.
Incidentul cu drona căzută peste bloc, care a declanșat o explozie și un incendiu, rănind două persoane, o femeie și fiul ei, este cel mai grav de acest tip de la izbucnirea războiului din Ucraina, dar nu e unul izolat. S-a produs într-un context mai amplu de intensificare a activității dronelor rusești în apropierea frontierei României.
Incidentul a creat un teren fertil pentru campanii coordonate de manipulare. Organizația Funky Citizens a identificat două rețele coordonate de pagini care au acționat timpuriu, înainte ca drona să lovească blocul, ceea ce „indică o infrastructură de dezinformare activă, pregătită să exploateze orice fereastră de vulnerabilitate informațională”. Potrivit organizației, cazul confirmă și o altă tendință: „dezinformarea în contexte de securitate nu urmărește neapărat să convingă, ci să dezorienteze, anume să ocupe spațiul cognitiv al publicului înainte ca informația verificată să ajungă la ei”.
În contextul regional tensionat și după doi ani de așteptare, Republica Moldova și Ucraina sunt pe cale să deschidă, în sfârșit, negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Consensul politic pare asigurat. Comisia Europeană va propune, pe 16 iunie, deschiderea cel puțin a primului și celui mai important grup de capitole – Valori Fundamentale. Propunerea va fi prezentată la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, decizia formal decizia urmând să fie aprobată la summit-ul Consiliului European din 18 și 19 iunie. Detalii, în noua ediție a emisiunii „Sinteza Săptămânii”, de la Radio Moldova.
Ținta Chișinăului rămâne neschimbată: semnarea tratatului de aderare până în 2028 și aderarea propriu-zisă în 2030, a reiterat Marcel Spatari, președintele Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană, la emisiune „EU și UE”, de la Moldova 1.
Deschiderea primului grup de capitole va însemna, de fapt, că parcursul european al Republicii Moldova devine ireversibil, afirmă expertul în politică și securitate Cătălin Gabriel Done. Aderarea Republicii Moldova până în 2030 este un scenariu optimist, dar nerealist, afirmă expertul.
Potrivit lui, Chișinăul trebuie să își asume cât mai curând decuplarea de Ucraina, altfel va fi foarte dificil să se obțină consens în interiorul Uniunii Europene pentru aderarea comună rapidă a celor două state. Integrarea Republicii Moldova înaintea Ucrainei nu reprezintă o ușă închisă pentru Kiev, ci, dimpotrivă, o apropiere a Uniunii Europene de Ucraina și o garanție suplimentară pentru extinderea viitoare, a mai precizat Cătălin Gabriel Done.
Între timp, Guvernul încearcă, în pofida rezistențelor interne, să accelereze una dintre cele mai complexe reforme de pe agenda de aderare: cea administrativ-teritorială. Procedura de amalgamare voluntară a localităților a fost simplificată, iar stimulentele financiare - triplate. Autoritățile promit investiții masive în dezvoltarea localităților amalgamate începând din 2027. Stimulentele financiare, acordate în trei etape până în 2030, sunt estimate la aproape 6.5 miliarde de lei.
Primarii localităților Bubuieci, Călinești și Parcova au fost invitați la ședința Guvernului, în cadrul căreia și-au exprimat susținerea fermă pentru reforma administrativ-teritorială.
Peste 400 de primari din localitățile care au inițiat amalgamarea au participat vineri, 29 mai, la evenimentul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate” din Piața Marii Adunări Naționale, la care a fost prezent și premierul interimar al României, Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a spus, între altele, că Republica Moldova are un context favorabil de care trebuie să profite. Este nevoie să fie susținută comasarea localităților, astfel încât numărul de locuitori dintr-o localitate să crească, costul funcționării administrației per cetățean să scadă, iar economiile rezultate să însemne „bani direcționați către lucrurile care într-adevăr le folosesc oamenilor”, către servicii mai bune.
Această reformă extrem de complicată, care nu aduce nici voturi și nici aplauze, nu mai poate fi amânată, pentru că satele nu pot fi lipsite de șansa de a se dezvolta, a subliniat președinta Maia Sandu. Ea a spus că reforma este, de fapt, o clacă între sate - mai multe sate care-și unesc primăriile în una singură pentru a face „viața tuturor mai bună”.
Amânată timp de două decenii, reforma inițiată de guvernarea PAS continuă să fie contestată de oponenți, în frunte cu primarul Chișinăului Ion Ceban. Sunt criticate și măsurile derivate din reformă, cum ar fi trecerea școlilor din subordinea direcțiilor raionale de învățământ în gestiunea Agențiilor Teritoriale pentru Educație. Acestea urmează să devină funcționale la începutul anului viitor și vor fi subordonate Ministerului Educației.
Ion Ceban a anunțat că Mișcarea Alternativa Națională va solicita în Parlament organizarea unui referendum privind reforma administrației publice locale și cea din educație. Reforma educațională va fi supusă și unui referendum local.
După ce a făcut acest anunț pe rețelele de socializare, Ion Ceban a dat buzna în plină ședință a Parlamentului și a mers spre tribuna centrală. Pentru că nu a reacționat la solicitarea spicherului Igor Grosu de a lua loc în spațiul destinat vizitatorilor, Ion Ceban a fost scos cu forța din plenul Legislativului. Ceban le-a spus ulterior jurnaliștilor că ar fi fost „provocat” să întrerupă ședința deputaților.
Nu este limpede deocamdată ce tip de referendum la nivel național intenționează să inițieze primarul Ion Ceban. Cert este că la nivel local un asemenea referendum nu ar produce efecte juridice. Conform legislației, la un referendum local nu pot fi supuse probleme de interes național, care țin de competența Parlamentului, Guvernului sau a altor autorități ale administrației publice centrale. Eventualele dispute privind autonomia locală se rezolvă la Curtea Constituțională, nu prin referendum, susțin experții.
Proiectul de lege privind fortificarea mecanismelor de combatere a corupției, a criminalității financiare și celei organizate, votat în prima lectură pe 21 mai, continuă să genereze dezbateri aprinse și este privit cu rezerve chiar și de unele instituții direct vizate.
Criticii acuză că, sub pretextul măsurilor antifraudă cerute de Uniunea Europeană, proiectul urmărește de fapt slăbirea Procuraturii Anticorupție și consolidarea excesivă a Centrului Național Anticorupție, ducând la o recuplare a celor două instituții, separate acum trei ani.
Mai mulți experți și instituții susțin că inițiativa depășește scopul declarat, riscând să afecteze lupta împotriva marii corupții și să politizeze anchetele.
Potrivit documentului, Procuratura Anticorupție își va pierde competența de a investiga finanțarea ilegală a partidelor politice și mita de proporții. Instituția se va limita la corupția săvârșită de persoanele cu cele mai înalte funcții publice. În schimb, va conduce din nou urmărirea penală în toate cauzele instrumentate de CNA.
Pe de altă parte, CNA își extinde semnificativ atribuțiile: va ancheta escrocheriile și delapidările de proporții cu un prejudiciu de peste 4,35 milioane de lei, evaziunea fiscală cu fonduri europene și spălarea de bani ca infracțiune separată.
La consultările publice găzduite de Comisia juridică a Parlamentului, șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbrăvan, a apreciat în mare măsură proiectul. Directorul CNA, Alexandr Pînzari, a recunoscut că noile competențe vor reprezenta o povară și a cerut încă 150 de angajați. El a precizat că s-a opus extinderii, dar fără succes.
Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună, a atenționat că delimitarea competențelor în funcție de mărimea prejudiciului va crea probleme și blocaje.
Curtea Supremă de Justiție consideră că investigarea fraudelor cu fonduri europene de către CNA este o abordare greșită, deoarece în majoritatea țărilor UE aceste cazuri sunt instrumentate de structuri specializate în criminalitate economică. CSJ a avertizat că extinderea competențelor CNA va reduce eficiența sa în combaterea corupției. Totodată, preluarea cauzelor de finanțare ilegală a partidelor riscă să genereze suspiciuni de anchete politice, deoarece conducerea CNA este numită de Parlament.
„Cuplarea Procuraturii Anticorupție și a CNA nu are nimic în comun cu măsurile antifraudă și cu angajamentele asumate față de Uniunea Europeană”, a subliniat membrul CSJ Vladislav Gribincea, vorbind în nume propriu în cadrul consultărilor.
Președintele Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă, a insistat și el că inițiativa mută accentul de la scopul declarat. Expertul Octavian Iachimovschi a subliniat că proiectul contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova, inclusiv celui de a consolida Procuratura Anticorupție.
Reprezentanta Delegației UE, Irina Cruceru, a explicat că s-a optat pentru consolidarea CNA datorită capacităților sale existente. Ea a criticat însă prevederea care permite directorului CNA două mandate consecutive. Aceasta a apărut după consultările cu Bruxelles-ul și ar putea fi acceptată doar dacă se revine la numirea prin concurs public.
Deși admite că extinderea competențelor CNA implică riscuri, majoritatea PAS este presată de timp, deoarece și-a asumat adoptarea acestei legi până în iunie, pentru a accesa o nouă tranșă din Planul de creștere.
