Revista presei interbelice: La Chișinău reapare ziarul „România Nouă”
La 1 iunie 1926, la Chișinău reapare publicația „România Nouă”. Director era Onisifor Ghibu. După șapte ani și jumătate de absență, el revenea în Basarabia și scria că urmărește cu îngrijorare evoluția provinciei după Unire.
Ghibu considera că s-au făcut greșeli în administrarea Basarabiei, că influențele venite de peste Nistru continuă să tulbure societatea. El chema oamenii „de bine” să se adune sub steagul revistei pentru a trage o „brazdă nouă” și a contribui la dezvoltarea sănătoasă a provinciei.
Apărea pe prima pagină și un articol semnat de Pan Halippa, unul dintre fondatorii vechiului „Cuvânt Moldovenesc”, care saluta reapariția publicației și sublinia rolul presei în educarea cetățenilor. Halippa scria că o gazetă trebuie să lumineze poporul, să apere interesul obștesc, să spună adevărul și să contribuie la dezvoltarea societății și a statului român.
În articolul-program, directorul liceului nr. 3 din Chișinău, I. Macoveiu, face un bilanț al Basarabiei la opt ani după Unire. El susține că viitorul Basarabiei depinde de cultură, educație și de consolidarea legăturilor sufletești cu România.
Noua publicație își anunță astfel misiunea: „Unirea sufletească, prin lumină și cultură, a tuturor Românilor”.
Ziarul atrăgea atenția asupra situației presei din Basarabia. Ziarele în limba rusă erau mai numeroase decât cele românești chiar dacă populația era majoritară...iar obligația de a publica măcar o coloană în limba română era respectată doar formal, prin știri scurte și fără importanță și chiar nedescifrabil sau cu cerneală mai ștearsă.
Articolul critica faptul că unele publicații românești ajunseseră să introducă texte rusești în paginile lor, ceea ce invers nu era respectat. La opt ani după Unire, lupta pentru limba română în presa basarabeană nu era încă încheiată.
Într-un alt articol secretarul general al Camerei de Comerț din Chișinău, T. Al. Știrbu, publica un amplu articol despre viitorul economic al Basarabiei. El susținea că, datorită Dunării, Prutului, Nistrului și Mării Negre, aveam șansa de a deveni un important nod comercial între Europa Centrală și Orient.
Prin Dunăre produsele basarabene pot ajunge până în Germania și la portul Anvers, prin Prut pot fi legate de Bucovina și Moldova, iar prin Nistru și Marea Neagră de Rusia, Turcia și țările Mediteranei. De asemenea, el considera că viitoarele căi ferate, inclusiv linia Bălți–Orhei–Chișinău, vor transforma Chișinăul și Bălțiul în centre economice majore ale regiunii.
La capitolul cultură, aflam că la Teatrul Național din Chișinău urma să aibă loc un mare concert caritabil organizat în folosul invalizilor ruși. Evenimentul se desfășura sub patronajul soției ministrului S. Niță, iar Comitetul pentru ajutorarea invalizilor ruși se afla sub înaltul patronaj al Reginei Maria.
Știrea amintește că în Basarabia interbelică trăiau numeroși refugiați și foști militari ruși ajunși aici după Revoluția Rusă și războiul civil care a urmat.
Iar la sport aflam aceasta informație: pe 29 și 30 mai 1926, Chișinăul a găzduit finala concursului general de oină al României, desfășurat în Parcul Sportiv al orașului. La competiție au participat echipe de liceeni din București, Iași, Brăila, Galați, Bacău, Tecuci și alte localități, iar Cupa de Aur a Ministerului Instrucțiunii a fost câștigată de Liceul „Șincai” din București.
Interesant este că, deși regulamentul nu permitea participarea echipei din orașul gazdă, Liceul Regal din Chișinău a primit dreptul de a juca un meci demonstrativ cu învingătorii competiției și a reușit să obțină două puncte, fiind lăudat pentru progresul făcut în practicarea oinei, considerată atunci „sportul național românesc”.
Evenimentul s-a bucurat de o participare importantă, fiind prezenți ministrul Sergiu Niță, arhiepiscopul Gurie, comandanți militari și personalități ale vieții culturale, inclusiv Onisifor Ghibu.
Autor: Dan Melnic
