Revista presei internaționale | Rusia creează premise pentru a nega implicarea în eventuale atacuri cu drone asupra R. Moldova
Presa internațională analizează tensiunile de securitate în Europa de Est, pe fondul îngrijorărilor privind extinderea efectelor războiului din Ucraina către Republica Moldova și posibila utilizare a Belarusului ca platformă pentru noi operațiuni militare rusești. Mai multe publicații comentează evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, care influențează atât perspectivele unui acord de pace, cât și dinamica piețelor energetice globale. Presa străină urmărește și consolidarea cooperării militare în regiunea Indo-Pacifică, inclusiv dezvoltarea de noi tehnologii de apărare și reconfigurarea alianțelor în contextul presiunii tot mai mari exercitate de China.
Kremlinul încearcă să-și decline din timp responsabilitatea pentru eventuale lovituri cu drone asupra Republicii Moldova, folosind incidentul de vineri, când o dronă Shahed a lovit un bloc de locuințe din România, relatează UNIAN, citând experți ai Institutului pentru Studiul Războiului. Potrivit analiștilor, din această strategie fac parte și declarațiile Ambasadei Rusiei din Republica Moldova, care au acuzat fără dovezi autoritățile de la Chișinău și statele occidentale că ar pregăti provocări anti-rusești. Experții consideră că aceste mesaje urmăresc pregătirea terenului pentru respingerea oricărei responsabilități ruse în cazul unor viitoare incidente similare pe teritoriul Republicii Moldova.
Autoritățile ucrainene avertizează că Belarus ar putea fi folosit din nou de Rusia ca platformă pentru atacuri împotriva Ucrainei, așa cum s-a întâmplat la începutul invaziei din 2022, relatează Associated Press. Agenția amintește că Minskul a sprijinit constant efortul de război al Moscovei, inclusiv prin producția de echipamente militare, organizarea de exerciții comune și instruirea trupelor ruse pe teritoriul său. Potrivit unor experți militari citați de AP, armata belarusă nu dispune în prezent de capacitățile necesare pentru o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, iar fortificațiile construite de Kiev la frontieră reduc semnificativ riscul unei invazii. Evaluările serviciilor de informații și ale analiștilor militari arată că amenințarea deschiderii unui nou front dinspre nord persistă, însă un atac major de pe teritoriul Belarusului este considerat puțin probabil.
Ucraina speră că emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, vor efectua o vizită la Kiev în următoarele două săptămâni, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat CBS News. Potrivit acestuia, reprezentanții americani și-au exprimat disponibilitatea de a veni în Ucraina, deși calendarul vizitei depinde și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Zelenski a subliniat că este important ca negociatorii americani să vadă direct situația din Ucraina și să discute cu populația afectată de război. Liderul ucrainean a adăugat că, înaintea unor noi contacte la Moscova, o vizită la Kiev le-ar oferi oficialilor americani o perspectivă mai completă asupra conflictului.
Potrivit unui sondaj Breavis citat de Eurointegration, partidul premierului armean Nikol Pașinian, „Contractul Civil”, are șanse să obțină o majoritate clară în parlament la alegerile din 7 iunie. Formațiunea este creditată cu aproximativ 65% din voturile alegătorilor deciși, în timp ce opoziția fragmentată nu depășește 12% pentru niciun partid, remarcă publicația, precizând că rezultatele sondajului sugerează o victorie confortabilă a lui Pașinian și consolidarea poziției sale politice. Eurointegration atrage atenția asupra presiunilor economice și politice din partea Rusiei, care ar încerca să influențeze evoluția politică din Armenia pentru a o menține în sfera sa de dominație. Publicația remarcă și eforturile SUA de a-și consolida influența în zonă, amintind de vizita secretarului de stat american Marco Rubio făcută pe 26 mai, la Erevan, unde a semnat un acord de parteneriat strategic amplu, precum și înțelegeri privind dezvoltarea unor coridoare comerciale și cooperarea economică. Administrația americană susține orientarea pro-occidentală a premierului Nikol Pashinyan, care a apropiat Armenia de Uniunea Europeană și de SUA după deteriorarea relațiilor cu Moscova în urma conflictelor din Nagorno-Karabah, relevă Eurointegration.
Între timp, Statele Unite au lansat în weekend noi lovituri asupra unor stații radar și puncte de control al dronelor iraniene din regiunile Goruk și insula Qeshm, informează AFP. Potrivit agenției de presă, acțiunea a fost prezentată ca un răspuns la „activități agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea unei drone americane MQ-1 care opera în spațiul aerian internațional. Washingtonul afirmă că aviația sa a distrus sisteme de apărare antiaeriană iraniene și drone considerate o amenințare pentru navigația din regiune, fără a înregistra victime în rândul militarilor americani. În paralel, Iranul a anunțat că a lovit o bază aeriană utilizată în operațiuni americane, dar nu a precizat locația acesteia, mai scrie AFP.
Negocierile dintre Statele Unite și Iran privind un nou acord de pace se apropie de final, însă președintele american Donald Trump a cerut revizuirea unor prevederi ale documentului, relatează Axios. Potrivit publicației, liderul de la Casa Albă insistă asupra unor condiții mai stricte, în special în ceea ce privește programul nuclear iranian, stocurile de uraniu îmbogățit și mecanismele de control aferente. Axios notează că Trump a propus modificări și în privința navigației prin strâmtoarea Ormuz, deși administrația americană consideră că părțile sunt aproape de un acord final. Surse citate de publicație afirmă că Teheranul urmează să răspundă în următoarele zile noilor propuneri americane.
Potrivit unor oficiali americani citați de The New York Times, forțele armate ale SUA au coordonat în ultimele săptămâni trecerea a aproximativ 70 de nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă considerată periculoasă din cauza amenințărilor iraniene. Aceleași surse dezvăluie că navele au fost însoțite sau ghidate de Comandamentul Central al SUA, iar multe dintre ele și-au oprit transponderele pentru a evita detectarea în zona îngustă a strâmtorii. Analiștii intervievați de The New York Times afirmă că navele evită, de regulă, apropierea de coasta Iranului și se deplasează mai degrabă în proximitatea Omanului, pentru reducerea riscului de atac. Deși Washingtonul susține că amenințarea iraniană este uneori exagerată, oficialii recunosc că această asistență este discretă pentru a evita escaladarea și posibile represalii asupra navelor, mai scrie The New York Times.
Pe fondul perspectivelor incerte privind un acord între Statele Unite și Iran, prețurile petrolului au crescut din nou după ce au atins cel mai scăzut nivel din ultimele șase săptămâni, relatează Bloomberg. În contextul negocierilor privind prelungirea armistițiului și redeschiderea strâmtorii Ormuz, cotația petrolului Brent a urcat la 93 de dolari pe baril, detaliază agenția de presă. Bloomberg notează că piețele rămân volatile, deoarece nu este clar dacă cele două părți au înregistrat progrese semnificative în negocieri. Experții intervievați de agenția de presă consideră că nici Washingtonul, nici Teheranul nu sunt dispuse să renunțe la principalele lor condiții, ceea ce menține incertitudinea pe piața petrolieră.
Președintele american Donald Trump are din ce în ce mai puțin timp pentru a ajunge la un acord cu Iranul și a redeschide Strâmtoarea Ormuz, semnalează BBC. Potrivit serviciului de presă, în primele trei luni ale conflictului, piața globală a pierdut peste 1 miliard de barili de petrol, dar efectele au fost amortizate de rezervele strategice și de surplusurile existente. Prețul petrolului a crescut de la aproximativ 60 la 100 de dolari pe baril, însă nu a atins prognozele pesimiste de 200 de dolari, datorită eliberării rezervelor și reducerii importurilor de către China, explică BBC. Agenția Internațională a Energiei avertizează că aceste măsuri sunt temporare, iar fără redeschiderea strâmtorii, în iulie–august piețele ar putea intra într-o zonă critică odată cu creșterea sezonieră a cererii, conchide aceeași sursă.
Peste jumătate din flota globală de nave petroliere aflate sub sancțiuni occidentale prezintă semne avansate de eroziune, ceea ce crește riscul unei catastrofe ecologice, avertizează Financial Times. Potrivit publicației, „flota din umbră” este estimată la aproximativ 1.800 de nave, dintre care până la 1.500 au peste 20 de ani de exploatare. Experții citați de Financial Times atrag atenția că sancțiunile au limitat semnificativ rutele legale de reciclare a navelor, în timp ce proprietarii prelungească artificial durata de exploatare a vaselor, în contextul profiturilor ridicate din comerțul petrolier. În același timp, publicația notează că blocajele logistice din zona Strâmtorii Ormuz au încetinit procesul de dezmembrare, iar redeschiderea acesteia ar putea genera o creștere bruscă a cererii de reciclare navală.
Statele Unite, Marea Britanie și Australia au anunțat lansarea unui proiect comun pentru dezvoltarea de drone subacvatice în cadrul parteneriatului de securitate, relatează ABC News. Proiectul prevede crearea unor vehicule subacvatice fără pilot dotate cu senzori și sisteme avansate, capabile să protejeze infrastructura submarină, să desfășoare misiuni de recunoaștere și să lovească ținte inamice, detaliază aceeași sursă. Potrivit ABC News, noile echipamente ar urma să fie gata la începutul anului viitor și vor contribui la consolidarea descurajării militare în Pacific, Atlantic și în regiunile nordice.
Din cauza temerilor legate de creșterea influenței militare a Chinei și de eventuale schimbări ale priorităților strategice ale Statelor Unite, țările din regiunea Indo-Pacifică își accelerează programele de reînarmare, relatează Reuters. Agenția de presă notează că mai multe state, inclusiv Filipine, Japonia, Canada și Noua Zeelandă, își consolidează capacitățile militare și dezvoltă noi parteneriate de securitate. Reuters amintește că aceste evoluții au loc în contextul intensificării presiunilor militare exercitate de China asupra Taiwanului.
