„Mulțumesc că mi-ai spus”: Cum prevenim și protejăm copiii de cyberbullyng
Copiii din Republica Moldova petrec tot mai mult timp în mediul digital, iar odată cu oportunitățile de comunicare cresc și riscurile la care sunt expuși. Cyberbullyng-ul, manipularea emoțională, șantajul și contactul cu persoane necunoscute reprezintă unele dintre cele mai frecvente pericole întâlnite online, au atenționat experții invitați la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, ediție dedicată Zilei Internaționale a Copilului.
Psihologul-supervizor din cadrul Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Parascovia Topadă-Coroi, a subliniat că formele de violență asupra copiilor au rămas aceleași, s-a schimbat însă granița dintre mediul online și cel offline.
„Este vorba de o suprapunere dintre contactul fizic și online. Este mai puțin clară limita, de unde a început și unde a trecut”, a explicat specialista.
Printre cele mai frecvente situații întâlnite se numără hărțuirea online, intimidarea și exploatarea copiilor care caută validare emoțională și atenție în mediul virtual.
Aproximativ 12.000 de cazuri de violență în mediul digital asupra copiilor au fost raportate anul trecut la nivel național, inclusiv cazuri de distribuire a materialelor compromițătoare. Încălcarea drepturilor copiilor în mediul online a fost semnalată și în 52 de apeluri la „Telefonul Copilului”.
Serviciul a înregistrat peste 5.500 de apeluri în total, dintre care 3.382 au fost efectuate de copii. Managerul Dina Sârbu a declarat că unul dintre cele mai întâlnite riscuri este comunicarea copiilor cu persoane necunoscute care își ascund identitatea și încearcă să le câștige încrederea.
„Copilul primește validare, primește comunicare, primește timpul pe care poate nu-l primește în altă parte și asta îl face să se prindă în lanțul acestei persoane care nu putem să știm dacă este copil sau este adult”, a explicat Dina Sârbu, punctând metodele prin care agresorii încearcă să obțină imagini sau informații personale de la minori.
Potrivit acesteia, un semnal de alarmă este atunci când interlocutorul refuză să își confirme identitatea prin fotografie sau apel video.
Efectele psihologice ale experiențelor negative din mediul online pot fi semnificative și de lungă durată, avertizează psihoterapeutul Elena Ustroi. Copiii care devin victime ale hărțuirii sau manipulării online pot manifesta anxietate, depresie, izolare socială, tulburări de somn și alimentație sau chiar simptome fizice fără o cauză medicală evidentă.
„Emoția care o simte copilul este adevărată. El simte ceea ce are nevoie, doar că sursa este una foarte toxică”, a explicat psihoterapeutul.
Specialiștii au atras atenția și asupra fenomenului de „grooming”, un proces prin care agresorii câștigă treptat încrederea copilului pentru a-l manipula și exploata ulterior.
„Este o comunicare în care tu ademenești lent pe copil în capcana ta, pentru beneficii letale”, a explicat Parascovia Topadă-Coroi.
În astfel de situații responsabilitatea aparține întotdeauna adulților.
„Copilul niciodată nu este vinovat pentru ceea ce i s-a întâmplat. El este copil, este curios. Poartă vina adultul care nu l-a supravegheat și persoana care a avut intenții rele pentru acel copil”, a punctat Dina Sârbu.
Invitatele emisiunii au evidențiat că principala metodă de prevenire rămâne comunicarea constantă. Părinții sunt îndemnați să acorde zilnic timp copiilor, să discute despre experiențele lor online și să observe eventualele schimbări de comportament.
„Mulțumesc că mi-ai spus, sunt aici să te ajut”, este una dintre reacțiile pe care părinții ar trebui să le aibă atunci când copilul le vorbește despre o problemă întâlnită în mediul online.
În cazul în care un copil este victima hărțuirii sau a șantajului online, experții recomandă păstrarea dovezilor – capturi de ecran, conversații sau înregistrări – înainte de blocarea agresorului, pentru a facilita intervenția autorităților.
Participanții la dezbatere au concluzionat că protejarea copiilor în era digitală nu poate fi realizată doar prin restricții sau controale tehnice, ci necesită un efort comun al familiei, școlii, instituțiilor statului și platformelor online.
Educația digitală, dezvoltarea gândirii critice și consolidarea relației de încredere dintre copii și adulți reprezintă cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea abuzurilor din mediul virtual.
Copiii și adulții care au nevoie de ajutor sau doresc să raporteze o situație de risc pot apela gratuit și confidențial la „Telefonul Copilului”, la numărul 116111, disponibil 24/24.
CITIȚI ȘI:
- Poliția: În 2025, 870 de copii au plecat voluntar de acasă sau din centrele de plasament
- Numărul copiilor care așteaptă să fie adoptați, mai mare în acest an: „Teama de a adopta copii mai mari rămâne principalul obstacol”
- „Îl strivim": Regulile stricte de care depinde siguranța copiilor în timpul transportării, enumerate de specialiști
- Bullyingul în școală: „Copilul trebuie să aibă încredere în adulți pentru a cere ajutor”
