Noi alegeri în UTA Găgăuzia: Funcția de bașcan al regiunii urmează să fie declarată vacantă
Funcția de bașcan ar trebui declarată vacantă, iar autoritățile să stabilească data unor noi alegeri, susține vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Gheorghe Leiciu. Declarația a fost făcută marți, 2 iunie, în contextul în care ședința APG, la care urma să fie examinat un document de „compromis” privind scrutinul pentru legislativul local, a eșuat din lipsă de cvorum.
Potrivit lui Leiciu, decizia Curții de Apel Chișinău de a menține în vigoare sentința primei instanțe în privința Evgheniei Guțul o privează pe aceasta de posibilitatea de a-și exercita atribuțiile de bașcană a Găgăuziei.
Astfel, conducerea APG propune comasarea alegerilor pentru funcția de bașcan al autonomiei cu alegerile pentru Adunarea Populară.
Totodată, de organizarea scrutinului pentru alegerea bașcanului ar urma să se ocupe Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova, deoarece regulamentul temporar elaborat de APG vizează exclusiv alegerile pentru forul legislativ local.
„Conform regulamentului, trebuie să stabilim data și ora la care va fi reluată ședința, iar în acest interval de timp să clarificăm motivul, circumstanțele și premisele neprezentării deputaților Adunării Populare. Chestiunile legate de organizarea alegerilor bașcanului nu sunt incluse în acest regulament, în timp ce Comisia Electorală Centrală va fi împuternicită să desfășoare și aceste alegeri. Având în vedere tocmai aceste circumstanțe, cred că o parte dintre deputații noștri nu s-a prezentat la ședința de astăzi”, a declarat Leiciu, pentru Teleradio-Moldova.
Ordinea de zi a ședinței din 2 iunie a Adunării Populare a Găgăuziei a inclus examinarea unui document de „compromis”, menit să deblocheze procesul de organizare a alegerilor pentru deputații din legislativul regional.
Președintele interimar al APG, Nicolai Ormanji, a fost nevoit să anunțe o pauză din cauza lipsei de cvorum, în sală fiind prezenți doar 13 dintre cei 35 de deputați.
Documentul a fost elaborat în urma discuțiilor cu reprezentanții conducerii Republicii Moldova și ai Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a sugerat, săptămâna trecută, că tergiversarea procesului de examinare a documentului din partea liderilor de la Comrat ar fi susținută de factori externi, făcând aluzie la implicarea Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova.
„Mingea e pe teritoriul lor. Eu vă spun percepția mea. Când vin la Chișinău și ne așezăm la masă, fără camere, ei sunt ca o pâine caldă. Sincer. Acceptă argumentele. Când se duc acolo și iar se întâlnesc cu personajele acestea (ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov – n.r.), de parcă îi schimbă. După care iar vin și din nou sunt ca pâinea caldă, apoi se duc și din nou pâinea e rece”, a comentat Igor Grosu procesul de negociere cu reprezentanții Adunării Populare pe marginea documentului care urmează să deblocheze mecanismul de organizare a alegerilor pentru forul legislativ regional.
Oficialul a lăsat să se înțeleagă că ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a mers recent în mod clandestin la Comrat pentru a convinge conducerea locală să nu accepte propunerile Chișinăului.
Proiectul care ar putea pune capăt crizei electorale din UTA Găgăuzia urma să fie prezentat Parlamentului la începutul lunii mai. Reprezentanții Adunării Populare din Găgăuzia aveau sarcina de a pune la punct ultimele detalii ale documentului menit să alinieze procedurile electorale din autonomie la Codul electoral al Republicii Moldova.
Modificările disputate vizează armonizarea procedurilor electorale din autonomie cu normele aplicate la nivel național. Printre acestea se numără modul de desemnare și verificare a membrilor comisiilor electorale, verificarea candidaților de către instituțiile statului, gestionarea listelor electorale și regulile stricte de finanțare a campaniilor.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv de instanța de judecată.
Curtea de Apel Centru a confirmat sentința pe numele Evgheniei Guțul
Amintim că Evghenia Guțul a fost condamnată de prima instanță la șapte ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis. Decizia a fost pronunțată pe 5 august 2025, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, într-un dosar ce viza finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023.
Pe data de 28 mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentința primei instanțe.
Instanța a dispus confiscarea a circa 41 de milioane de lei din contul Evgheniei Guțul
Dosarul a scos la iveală o rețea de transport ilegal de bani în Republica Moldova, proveniți preponderent din Federația Rusă. Potrivit anchetatorilor, între 2019 - 2022, Evghenia Guțul ar fi fost implicată direct în introducerea sistematică a fondurilor prin curse aeriene și terestre rapide, tur-retur, în 24 de ore.
Pentru a ascunde proveniența banilor, Guțul ar fi instruit președinții oficiilor teritoriale „să întocmească donații fictive, cu scopul atribuirii unui caracter legal sumelor provenite din surse ilegale”.
În același dosar a fost condamnată și fosta secretară a Partidului „Șor”, Svetlana Popan, care trebuie să ispășească o pedeapsă de șase ani de închisoare.
CITIȚI ȘI:
