Reformele realizate în R. Moldova în domeniul educației și protecției sociale, raportate la Bruxelles
Republica Moldova și-a evaluat progresele în domeniile educației, protecției sociale și ocupării forței de muncă în cadrul celui de-al doilea Dialog la Nivel Înalt UE - Republica Moldova, desfășurat marți, 2 iunie, la Bruxelles. Aceasta este prima reuniune găzduită de Comisia Europeană de la lansarea formatului la Chișinău, în iunie 2025.
R. Moldova, progrese „foarte bune”
„Sunt foarte bucuroasă să constat progresele foarte bune pe care Republica Moldova le-a realizat în cadrul Capitolului 26 - Educație și Cultură”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire pentru Situații de Criză, Roxana Mînzatu, la o conferință de presă susținută după reuniunea de la Bruxelles.
Comisia Europeană a anunțat un nou pachet pentru educație, care urmează să fie adoptat de Colegiul Comisarilor în acest an și care va stabili o viziune pe termen lung pentru sistemele educaționale europene. Potrivit Comisiei, R. Moldova va fi inclusă în această discuție de la început, alături de participarea la guvernanța următoarei etape a Spațiului European al Educației, cadrul strategic 2026-2030 al UE în domeniu.
Începând cu anul 2021, R. Moldova a beneficiat de peste 16 milioane de euro prin Erasmus+, peste 5.000 de moldoveni au participat la programe de mobilitate educațională, iar 53 de proiecte de consolidare a capacităților au implicat organizații din țară, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană.
R. Moldova nu este însă o țară asociată la Erasmus+, statut care ar deschide accesul deplin la program. Pentru a apropia acest obiectiv, Comisia a anunțat alocarea a cinci milioane de euro destinate țărilor candidate la extindere, inclusiv R. Moldova, pentru înființarea agențiilor naționale Erasmus+.
„Republica Moldova nu este încă o țară asociată programului Erasmus+, însă se apropie constant de acest obiectiv”, a precizat Mînzatu, menționând crearea unei Agenții Naționale Erasmus+ la Chișinău drept pas esențial.
Prezent la Bruxelles, ministrul Educației și Cercetării al R. Moldova, Dan Perciun, a anunțat că, pentru anul 2026, obiectivul strategic este „de a deschide și închide negocierile pentru Capitolul 25 și Capitolul 26”, Guvernul de la Chișinău având mandatul de a semna Tratatul de Aderare până în anul 2028.
Potrivit lui Dan Perciun, printre direcțiile asupra cărora sunt contrate autoritățile responsabile de domeniul educației se numără consolidarea rețelei de școli, a rețelei de școli-model, actualizarea curriculumului și a manualelor, digitalizarea și agenda STEM, precum și dezvoltarea unui program de master în Afaceri Europene la Chișinău, în parteneriat cu universități europene.
Piața muncii, la standarde UE
Adoptarea reformei inspecției muncii în decembrie anul trecut a fost un reper important discutat la Bruxelles. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, noile modificări legislative aliniază Republica Moldova la standardele Organizației Internaționale a Muncii și la cerințele Pachetului de Extindere.
„Nu așteptăm aderarea pentru a începe să ne comportăm ca un stat membru în domeniul politicilor sociale, al ocupării forței de muncă și al drepturilor cetățenilor noștri”, a declarat Plugaru, la Bruxelles.
Pe agenda de aliniere figurează mai multe acte normative. Proiectul privind salariile minime adecvate urmează să ajungă în Parlament în această lună, iar directiva privind transparența salarială este în pregătire, a precizat ministra.
În privința muncii pe platforme digitale, Plugaru a menționat că, deși evaluarea R. Moldova în calitate de țară candidată nu este prevăzută înainte de 2027, autoritățile intenționează implementarea integrală a directivei înaintea aderării.
R. Moldova a devenit, totodată, prima țară candidată care a semnat un parteneriat cu Autoritatea Europeană a Muncii, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă funcționează acum ca Oficiu Național de Coordonare EURES - rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă.
Garanția Europeană pentru Copii implementată până în 2030
Potrivit ministrei Plugaru, dacă în urmă cu zece ani R. Moldova avea peste 2.000 de copii în instituții, numărul a scăzut cu 85%, până la aproximativ 300 de copii rămași în îngrijire rezidențială.
„Locul unui copil este într-o familie, nu într-o clădire”, a declarat Plugaru, prezentând dezvoltarea serviciilor de tip familial drept alternativă la îngrijirea instituționalizată.
Ministra a precizat că R. Moldova implementează, până în anul 2030, Garanția Europeană pentru Copii și că aproape 300.000 de copii beneficiază în prezent de mese gratuite în școli, în paralel cu extinderea centrelor de justiție prietenoase copiilor, bazate pe modelul Barnahus.
Garanția Europeană pentru Copii este o Recomandare a Consiliului UE din 2021, prin care statele membre se angajează să asigure copiilor vulnerabili accesul gratuit la educație, sănătate și o locuință adecvată. Modelul Barnahus, originar din Islanda, reunește sub același acoperiș serviciile de protecție, justiție și asistență pentru copiii victime ale abuzului.
Pentru persoanele cu dizabilități, Plugaru a indicat dezvoltarea a aproximativ 100 de servicii comunitare și familiale, asumate prin Programul Național pentru Incluziunea Socială, ca parte a recomandărilor din Raportul de Extindere.
Siguranța minorilor în mediul online, temă deschisă
Întrebați despre aplicația dezvoltată de UE pentru protecția minorilor în mediul online și despre o eventuală utilizare a acesteia de către autoritățile R. Moldova, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a descris instrumentul drept unul voluntar. „Nu văd niciun motiv pentru care să nu poată fi utilizat și de statele candidate”, a afirmat Mînzatu.
Ministrul Perciun a încadrat subiectul într-o dezbatere internă aflată în curs privind vârsta minimă de acces la aplicații și cerințele impuse rețelelor sociale.
Oficialul a remarcat că violența digitală a fost recunoscută, în anul trecut, ca formă de violență în legislația privind violența în familie și este sancționată ca atare, vizând inclusiv hărțuirea online împotriva femeilor.
Dialogul la Nivel Înalt este un format de cooperare sectorială, distinct de negocierile de aderare propriu-zise. Temele abordate: ocuparea forței de muncă, competențele, educația și politicile pentru copii, corespund capitolelor 19 - Politică socială și ocuparea forței de muncă, 25 - Știință și cercetare și 26 - Educație și cultură din acquis-ul european, toate incluse în Clusterul 3: Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii.
Cele șase clustere de negociere au fost deschise tehnic cu R. Moldova în martie 2026, însă deschiderea lor formală rămâne condiționată de unanimitatea statelor membre, blocată până acum de Ungaria.
Negocierile pe primul cluster - „Fundamentele” - ar putea fi deschise pe 16 iunie curent.
CITIȚI ȘI:
