Corespondență Dan Alexe | Europa, din nou gata să discute cu Putin
După propunerea, aproape în batjocură, a lui Vladimir Puțin ca fostul cancelar german Gerhard Schröder (care ulterior a făcut parte din conducerea Gazprom) să fie numit mediator în conflictul din Ucraina, au circulat o serie de alte nume, mai toate părând să aibă o pondere îndoielnică. A fost astfel propus, neoficial, fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, sau fosta cancelară germană, Angela Merkel.
Mai recent, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că ar fi pregătit să reprezinte Uniunea Europeană în eventualele discuții de pace cu Rusia.
Adevărul este că Europa trebuie să aibă propriul său reprezentant în eventualele negocieri de pace cu Rusia, cum a declarat anterior președintele Volodimir Zelenski.
Asta, mai ales că în ultimele zile, conduși de Franța, europenii s-au arătat din nou dispuși să redeschidă un canal de dialog cu Rusia, în timp ce Statele Unite par să se dezintereseze cu totul de teatrul de război ucrainean.
UE trebuie să umple spațiul lăsat liber de SUA
Ideea numirii unui înalt reprezentant pentru negocierile în jurul încetării războiului din Ucraina circulă de săptămâni întregi prin cancelariile europene. Însă rușii, care ironizează pe seama birocrației europene, nu arată că ar lua în serios un asemenea emisar. Fosta cancelară germană Angela Merkel, al cărei nume a fost deja menționat, a declarat de altfel că este exclus ca ea să contribuie la un astfel de efort, considerând că această sarcină ar trebui să revină „șefilor de guvern în exercițiu”.
Polonia dorește să-și facă vocea auzită, Italia este deranjată de faptul că a fost exclusă până acum, în timp ce formatul „E3" (Franța, Regatul Unit și Germania), care a participat la întâlnirile din momentul anexării Crimeei în 2014, câștigă încet teren. „Nu știu dacă este cel mai bun format, dar cred că aceste trei țări ar putea fi negociatori în numele Europei, a susținut Volodimir Zelenski pe rețeaua socială «X».
Turcia la rândul ei a dorit întotdeauna să fie un mediator și a avut un oarecare succes în schimburile de prizonieri de război dintre ruși și ucraineni.
În cadrul acestui trio, Regatul Unit își pune întrebări cu privire la viitorul premierului său, Keir Starmer, în vreme ce cancelarul german, Friedrich Merz, nu se află într-o poziție mai bună. Rămâne Emmanuel Macron, care ar dori să-și dedice ultimele luni ale mandatului său creării condițiilor pentru un armistițiu.
Fără a adopta o poziție clară, Moscova transmite semnale contradictorii de câteva săptămâni. Europenii se tem în continuare că Rusia ar putea, în cele din urmă, să testeze mai direct apărarea țărilor vecine, în special a statelor baltice.
Un soi de revanșă a lui Macron
Criticat vreme îndelungată de colegii săi europeni pentru prelungirea dialogului bilateral cu Putin, mult după invadarea Ucrainei Emmanuel Macron consideră că europenii trebuie să recâștige un loc la masa negocierilor, aflată în prezent într-un impas. La rândul său, Rusia se preface a fi deschisă față de acest lucru. UE caută însă să-și apere propria securitate prin deschiderea unui canal de comunicare politică dincolo de cel existent între NATO și Rusia și de contactele neoficiale pe care europenii le-au restabilit cu Moscova în Turcia în ultimele luni.
Europa susține că a învățat din eforturile anterioare de negociere, în care mediatorii americani au presat Kievul să cedeze teritorii din Donbas, inclusiv pe cele pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească după patru ani de război, oferind în același timp Kievului o ipotetică aderare la UE, fără a consulta cele 27 de state membre.
În acest timp, Donald Trump, a cărui atenție s-a îndreptat cu totul spre frontul iranian și-a folosit acolo o bună parte din stocul de rachete Patriot, spre marea iritare și dezamăgire a clienților europeni ai Washingtonului, Germania fiind printre cei mai importanți. Europenii trebuie acum să umple spațiul lăsat liber.
