Primarul de Strășeni, despre reforma administrativă: Unele localități nu mai au capacitate să funcționeze
Reforma administrativ-teritorială propusă de autorități continuă să provoace dezbateri. În timp ce unele comunități văd în amalgamare o șansă pentru dezvoltare și acces la servicii publice mai bune, alte localități reclamă presiuni și consultări insuficiente. Multe primării nu mai dispun de resursele necesare pentru a funcționa eficient și pentru a oferi servicii de calitate locuitorilor, susține Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni.
Fragmentarea administrativă excesivă a transformat numeroase localități în entități incapabile să își susțină propriul aparat birocratic sau să genereze proiecte de dezvoltare. În acest context, inițiativele de fuziune vin ca o reacție de supraviețuire economică a comunităților din proximitatea polilor de dezvoltare urbană, cum este cazul satului Negrești, unde cetățenii au optat deschis pentru fuziunea cu municipiul Strășeni.
Conceptul susținut de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) validează amalgamarea voluntară cu localitățile care au potențial financiar și administrativ pentru a asigura actul de guvernare.
„Sunt localități cu o populație mai mică, localități care nu au această capacitate administrativă, care nu au resurse financiare, nu au angajați și nu își pot exercita actul de guvernare. Și aceste localități, din preajma municipiului Strășeni, au venit cu aceste inițiative de amalgamare”, a declarat primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, la emisiunea „Pe față” de la Moldova 1, ediția din 2 iunie.
Negrești a ales voluntar apropierea de Strășeni
Potrivit acesteia, modelul urmărește consolidarea administrativă a localităților în jurul unor centre capabile să asigure servicii publice și dezvoltare economică. Referindu-se la decizia localității Negrești de a iniția procesul de amalgamare, Casian a subliniat că opțiunea a aparținut comunității și nu a fost rezultatul unor presiuni externe.
„Avem situații, de exemplu, în Strășeni, ceea ce se întâmplă este voluntar. Am văzut și cum a consultat autoritatea executivă – primarul a consultat localitatea. Deschis și-a expus opiniile toată lumea. Și, în cea mai mare parte, cetățenii s-au pronunțat pentru amalgamare cu municipiul Strășeni. Este un concept al CALM-ului ca localitățile mai mici să se unească cu localitatea care este orașul de reședință raională, cu localitatea care este mai puternic dezvoltată economic, care are capacitate administrativă, capacitate financiară. Și lucrul acesta se întâmplă voluntar. Noi nu avem nicio indicație și cred că nici primarul sau consiliul sătesc Negrești nu are nicio indicație”, a precizat Valentina Casian.
Întrebată de ce procesul de amalgamare este privit favorabil în cazul Negreștiului, primarul a evidențiat legăturile economice și sociale deja existente între cele două localități.
„Toți copiii din satul Negrești frecventează instituțiile, școala, liceul și gimnaziul din municipiul Strășeni. Copii avem din satul Negrești care frecventează grădinița, care este în nemijlocita apropiere. Și locul de muncă aduce oamenii din satul Negrești mai aproape de Strășeni, pentru că acolo sunt concentrate nu doar instituțiile de educație, dar și cele de sănătate, judecătoria, procuratura, Agenția Servicii Publice și alte instituții publice”, a explicat primarul municipiului Strășeni.
Totuși, există și nemulțumiri în rândul administrațiilor locale din alte regiuni ale țării cu privire la reforma administrativ-teritorială, a evidențiat Casian, la postul public de televiziune.
„În cadrul tuturor adunărilor, ședințelor pe care le desfășurăm, foarte mulți primari sunt indignați. Indignați că nu este atât de voluntar acest proces, că este implicarea politicului. Și primarii, dacă sunt de la partide diferite, atunci este și o abordare diferită. Ei au frica de a vorbi despre aceste lucruri, pentru că este și o dependență financiară, sunt mai multe programe. Și atunci ei nu au curajul”, a afirmat primarul de Strășeni.
Potrivit Valentinei Casian, autoritățile locale ar fi trebuit implicate încă din etapa elaborării conceptului reformei, fiind necesară o perioadă mai mare pentru procesul de consultare publică.
„Ea (strategia - n.r.) a fost elaborată fără implicarea experților din Republica Moldova. Și procesul acesta de consultare publică a fost început mult mai târziu, după ce conceptul era deja elaborat”, a declarat Valentina Casian.
Procesul de amalgamare trebuie să fie validat prin consultări publice și aprobat de consiliile locale.
„Nu decide primarul, decide consiliul. Dar, cu siguranță, trebuie să fie după o consultare cu comunitatea. Noi, primarii, suntem diferiți și putem să vedem diferit lucrurile acestea. La Strășeni, de exemplu, este voluntar. În alte regiuni, lucrurile pot fi derulate cu totul altfel. De aceea, nu știu dacă e momentul sau pot eu să vorbesc despre lucrurile care se întâmplă într-o altă comunitate care nu stau atât de bine sau nu este un proces voluntar, dar este impus. La Strășeni, acest proces a fost inițiat săptămâna trecută și nu este nicio influență din afară”, a comunicat Valentina Casian.
Zeci de milioane de lei, stimulent pentru localitățile care se amalgamează
Primarul de Strășeni afirmă că reforma este însoțită de un mecanism financiar menit să încurajeze procesul de amalgamare, iar în cazul Strășeniului ar fi de circa 45 de milioane de lei.
„Sunt resurse financiare planificate pentru procesul de amalgamare. Resurse financiare cu destinație specială – 3.000 de lei pentru numărul de locuitori, populația din localitățile amalgamate și transferul cu destinație generală tot în funcție de numărul populației. Dacă în Strășeni, de la 10 până la 20.000, ar fi 300 de lei pe locuitor. 3.000 sunt transferuri pentru infrastructură cu destinație specială. Și în afară de transferul cu destinație specială sunt prevăzute și transferuri cu destinație generală - câte 300 de lei pe locuitor. Aceste trei categorii de transferuri sunt pentru localitățile care se amalgamează”, a explicat Valentina Casian.
Totuși, unele state care au implementat reforme similare au oferit stimulente financiare mult mai consistente.
„Estonia este un exemplu unde consiliile raionale, autoritățile de nivelul doi au fost lichidate într-o singură zi. Mai mult ca atât, în strategie este exemplul Macedoniei și Albaniei. Acum, în ultima perioadă, se vorbește despre Estonia. Și în Estonia toate localitățile au avut o subvenționare consistentă. Nici nu este de comparat ceea ce se oferă acum pentru localitățile din Republica Moldova cu ceea ce s-a oferit localităților din alte țări”, a detaliat Casian.
Autoritățile locale au înaintat către CALM solicitări de sprijin financiar.
„Dacă în toate celelalte localități din impozit rămân 100% în bugetul local, în centrele raionale rămân doar 50%. Și atunci am solicitat să fie modificată această legislație și să fie stabilită o altă normă de defalcare a impozitului, să fie mărit la 75%. (...) Deci, să fie niște stimulente care să motiveze autoritățile să întreprindă mai multe acțiuni și să stimuleze acest proces de reformă”, a propus Valentina Casian.
Reforma, percepută după serviciile oferite cetățenilor
În opinia ei, succesul reformei nu va fi măsurat prin numărul localităților amalgamate, ci prin calitatea serviciilor publice oferite oamenilor.
„În orice reformă care este realizată, de fapt, în centrul atenției trebuie să fie omul și trebuie să fie calitatea și numărul serviciilor publice prestate. E clar că nu de la toate reformele vedem rezultatul imediat, dar aici este o reformă unde cetățeanul trebuie să simtă cât mai repede rezultatul. Dacă nu mai are primărie în sat și nu mai are primar în sat, el trebuie să aibă acces, penrtru că el vrea soluționarea cererii astăzi, nu peste o lună”, a subliniat primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, municipiul Strășeni are aproximativ 21.600 de locuitori.
Lansat la începutul lunii aprilie 2026, noul concept al reformei administrativ-teritoriale își propune să rezolve capacitatea financiară redusă a primăriilor actuale, care depind majoritar de transferurile de la bugetul de stat. Reforma introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reduce numărul de raioane de la 32 la 10 și triplează stimulentele financiare pentru localitățile care decid să se unească.
Pentru cetățeni, schimbarea promite un acces mai bun la peste 600 de servicii publice prin Centrele Unificate de Prestări Servicii și ghișee unice, iar legătura directă cu administrația va fi asigurată de un reprezentant al primarului.
Procesul a fost deja demarat în teritoriu, astfel că, la începutul lunii mai, peste 550 de primării anunțau începerea amalgamării voluntare.
Detaliile pot fi consultate pe platforma oficială Primării puternice.
