Revista presei internaționale | SUA și aliații NATO analizează extinderea umbrelei nucleare în Europa; Rusia presează Armenia înaintea alegerilor parlamentare
Presa internațională analizează dificultățile tot mai mari cu care se confruntă Rusia în războiul din Ucraina, pe fondul presiunilor economice și militare care alimentează speculațiile privind reluarea unor negocieri de pace. Publicațiile străine urmăresc, de asemenea, consolidarea măsurilor de securitate în Europa, situația preelectorală din Armenia, precum și evoluția conflictului și negocierilor dintre Statele Unite și Iran în Orientul Mijlociu.
Pe fondul dificultăților tot mai mari întâmpinate de Rusia în atingerea obiectivelor sale militare din Ucraina, presiunile asupra lui Vladimir Putin pentru încheierea războiului sunt în creștere, scrie The Washington Post. Publicația notează că stagnarea ofensivei ruse, problemele economice și intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și logisticii militare determină Kremlinul să recurgă la amenințări și la noi încercări de a-și recâștiga inițiativa. Potrivit unor oficiali europeni citați de ziar, Moscova ar putea lua în calcul reluarea negocierilor de pace pentru a obține un acord în condiții favorabile, din cauza problemelor de pe front și a presiunilor economice tot mai accentuate. The Washington Post remarcă faptul că, în opinia unor oficiali occidentali, Rusia ar putea fi nevoită să suspende conflictul înainte de a recurge la o nouă mobilizare, considerată o măsură riscantă din punct de vedere politic.
Liderii Uniunii Europene urmează să discute la summitul din 18–19 iunie posibilitatea relansării unor contacte diplomatice directe cu Rusia, însă proiectul de concluzii nu prevede încă numirea unui trimis special, relatează Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, UE este dispusă să își „intensifice” implicarea în procesul de pace doar în condițiile în care Moscova acceptă un armistițiu „necondiționat” și demonstrează o disponibilitate reală pentru negocieri. Proiectul documentului menționează că Rusia nu a arătat până acum o voință autentică pentru o pace durabilă și cere reluarea imediată a discuțiilor de încetare a focului. Euronews notează că textul condamnă ferm atacurile rusești asupra Ucrainei și incidentele recente cu drone, inclusiv cel din România, în contextul intensificării dezbaterilor privind o posibilă deschidere diplomatică a UE față de Moscova.
Statele Unite discută cu aliații europeni posibilitatea extinderii prezenței componentelor nucleare ale NATO în alte state membre, pentru a reafirma garanțiile de securitate oferite de Washington, scrie Financial Times. Publicația subliniază că planul vizează desfășurarea unor bombardiere americane capabile să transporte armament nuclear și extinderea participării la sistemul de partajare nucleară al Alianței. Potrivit surselor citate de ziar, Polonia și unele state baltice și-au exprimat interesul față de această inițiativă, invocând războiul din Ucraina și amenințările nucleare formulate de Rusia. Financial Times amintește că Moscova a criticat anterior proiectele europene privind consolidarea descurajării nucleare, avertizând că acestea ar putea amplifica tensiunile dintre Rusia și Occident.
România va achiziționa tehnică militară în valoare de 5,7 miliarde de euro de la compania germană Rheinmetall pentru consolidarea flancului estic al NATO, informează Eurointegration. Potrivit sursei, contractul prevede livrarea a 298 de vehicule blindate Lynx, sisteme de apărare antiaeriană Skyranger, muniție de calibru mediu și patru nave militare, în perioada 2028–2030. Publicația notează că achizițiile sunt realizate în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene, destinat finanțării proiectelor de consolidare a capacităților de apărare ale statelor membre. Totodată, Rheinmetall intenționează să investească sute de milioane de euro în România și să creeze mii de locuri de muncă prin dezvoltarea producției locale și a infrastructurii industriale aferente, mai scrie Eurointegration.
Înaintea alegerilor parlamentare din Armenia programate pentru 7 iunie, Rusia și-a intensificat presiunile asupra guvernului de la Erevan, relatează BBC. Serviciul britanic de presă precizează că Moscova a restricționat importurile de produse din Armenia, criticând apropierea acesteia de Uniunea Europeană. BBC amintește că Rusia a avertizat Armenia asupra consecințelor unei eventuale orientări proeuropene și a cerut clarificarea opțiunii dintre integrarea europeană și apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică. Premierul armean Nikol Pashinyan respinge organizarea unui referendum pe această temă în prezent și susține menținerea cooperării în cadrul ambelor direcții atât timp cât acest lucru este posibil, remarcă BBC. Statele Unite și mai mulți parteneri europeni și-au exprimat sprijinul pentru actuala conducere a Armeniei, în timp ce surse occidentale acuză Rusia de încercări de a influența scrutinul parlamentar, relevă aceeași sursă.
Reuters își concentrează atenția asupra situației politice din Danemarca, unde premierul Mette Frederiksen a anunțat formarea unui nou guvern de coaliție de centru-stânga, după negocierile purtate în urma alegerilor parlamentare din martie. Agenția notează că acordul îi asigură liderului social-democrat un al treilea mandat în fruntea executivului și pune capăt perioadei de incertitudine politică generate de fragmentarea legislativului. Potrivit Reuters, noua coaliție va reuni social-democrații, social-liberalii, formațiunea „Verzii de Stânga” și partidul centrist „Moderații”, bazându-se pe sprijinul unor partide de stânga din parlament. Agenția remarcă faptul că noul executiv marchează o orientare mai pronunțată spre stânga a lui Frederiksen, după experiența unei coaliții care a inclus atât formațiuni de stânga, cât și de dreapta.
Între timp, evoluția crizei din Orientul Mijlociu rămâne incertă. Forțele americane și iraniene au efectuat marți noi schimburi de lovituri, în timp ce negocierile de pace au intrat în impas, iar tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească, relatează Axios. Potrivit publicației, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a interceptat mai multe rachete balistice și drone iraniene și a lovit ținte de pe insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz, invocând dreptul la autoapărare. Axios notează că armata americană a comunicat anterior că a neutralizat și un petrolier care se îndrepta spre un port iranian, după ce echipajul ar fi ignorat avertismentele repetate ale forțelor americane. La rândul său, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a susținut că atacurile Iranului au reprezentat un răspuns la acțiunile SUA, în timp ce armata americană afirmă că mai multe rachete lansate spre Kuweit și Bahrain au fost interceptate sau nu și-au atins țintele.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat, citat de AFP, că administrația de la Washington nu discută și nu propune ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului exclusiv în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz. Potrivit oficialului american, Iranul trebuie mai întâi să garanteze libertatea navigației prin strâmtoare și să continue negocierile privind programul său nuclear. Rubio a subliniat că orice eventuală relaxare a sancțiunilor va depinde de progresele înregistrate în dosarul nuclear iranian, care a stat la baza impunerii acestor măsuri. Oficialii administrației Trump au sugerat anterior că unele sancțiuni ar putea fi revizuite în funcție de evoluția negocierilor cu Teheranul, amintește AFP.
