Problema nu mai este la Chișinău: Parlamentul European cere Consiliului să deschidă negocierile „fără alte întârzieri”
Comitetul pentru Afaceri Externe (AFET) al Parlamentului European a adoptat pe 3 iunie, la Bruxelles, raportul privind ultima evaluare anuală a Comisiei, executivul UE, în legătură cu progresele Republicii Moldova.
Raportul, care cere capitalelor celor 27 de state membre și Consiliului UE să deschidă cât mai repede negocierile de aderare cu R. Moldova, redactat de europarlamentarul eston Sven Mikser pe baza ultimei evaluări a Comisiei de la sfârșitul anului 2025, a fost adoptat cu 58 de voturi pentru, 16 împotrivă și trei abțineri.
Odată cu R. Moldova, au mai fost adoptate și rapoartele despre progresele realizate de Ucraina, Serbia, Bosnia și Macedonia, precum și raportul despre Kosovo, care nu are statutul de țară candidată, nefiind recunoscut de cinci din țările UE (printre care și România).
Documentul adoptat este în realitate mult mai favorabil R. Moldova decât lasă să se înțeleagă limbajul său diplomatic. Ce sare imediat în ochi este că nu se mai discută dacă țara este pregătită să înceapă negocierile, ci despre cât de repede poate să le închidă.
Raportul consemnează explicit că screeningul bilateral s-a încheiat la 22 septembrie 2025 și că, potrivit Comisiei, toate cele șase clustere de negociere sunt gata să fie deschise. Mai mult, Parlamentul European cere Consiliului să le deschidă „fără alte întârzieri”, începând cu clusterul „Fundamentals”.
Asta înseamnă ceva foarte simplu: Bruxellesul spune că problema nu mai este la Chișinău, ci în capitalele europene care ar putea bloca procesul din motive politice.
A doua observație importantă este tonul aproape entuziast. Raportul afirmă că R. Moldova a înregistrat „cel mai mare progres anual dintre toate țările candidate”.
Este o formulare extraordinar de puternică pentru un document european, unde adjectivele sunt folosite cu zgârcenie, deși trebuie spus că, între timp, laudele aduse progreselor realizate de „fruntașii”, care sunt Albania și Muntenegru (nediscutate astăzi), mai moderează importanța formulei.
Există apoi o dimensiune politică foarte clară: Parlamentul European interpretează alegerile parlamentare din septembrie 2025 ca pe o reconfirmare a orientării europene a țării, în pofida unor ingerințe rusești descrise drept fără precedent.
Raportul vorbește deschis despre tentativele Federației Ruse, ale oligarhilor proruși și ale interpușilor Moscovei de a destabiliza Republica Moldova și de a-i schimba direcția strategică. În limbaj mai puțin birocratic, Parlamentul European spune practic: „Moldovenii au fost supuși unei presiuni uriașe și totuși au ales Europa.”
Mai există un element care pare deosebit de interesant: raportul mai observă și că integrarea economică a regiunii transnistrene cu restul țării și dependența crescândă a exporturilor transnistrene de piața europeană ar putea crea o reintegrare economică „de facto”, care să pregătească o eventuală reunificare politică a țării.
Aceasta este o idee foarte importantă. Pentru prima dată, un document european sugerează indirect că soluția transnistreană nu va veni prin negocieri spectaculoase între Moscova și Chișinău, ci printr-o absorbție economică lentă. Cu alte cuvinte: Tiraspolul poate continua să fluture simboluri sovietice, dar dacă exportă în UE și depinde de piața europeană, gravitația economică îl împinge deja spre Chișinău.
Raportul mai subliniază două succese concrete pe care cetățenii le pot înțelege imediat. Primul este intrarea Moldovei în zona SEPA, care simplifică și ieftinește transferurile în euro. Al doilea este eliminarea roamingului în UE de la 1 ianuarie 2026. Acestea sunt lucruri pe care oamenii le simt direct în buzunar.
La capitolul energetic, documentul salută finalizarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău și subliniază că aceasta reduce dependența Moldovei de infrastructura energetică aflată în regiunea transnistreană și întărește legătura cu sistemul european prin România. Din punct de vedere geopolitic, acesta este unul dintre cele mai importante proiecte realizate în ultimii ani.
Există și câteva mesaje mai critice. Parlamentul cere R. Moldova să accelereze reforma justiției, să finalizeze vettingul până la sfârșitul lui 2026 și să consolideze instituțiile anticorupție. Cu alte cuvinte, Bruxellesul este mulțumit de direcție, dar nu consideră că munca este terminată.
Acum doi-trei ani, Bruxellesul se întreba dacă Moldova este suficient de stabilă pentru a începe negocierile de aderare. Astăzi Bruxellesul se întreabă cât de repede poate Moldova să devină stat membru.
Versiunea finala a raportului urmează a fi supusă votului în plenul legislativului european.
CITIȚI ȘI:
