Revista presei | Deschiderea negocierilor de aderare - începutul unui proces complex; R. Moldova, alăturată candidaților la UE din Balcanii de Vest?
Publicațiile naționale urmăresc cu atenție perspectivele deschiderii oficiale a negocierilor de aderare a RM la UE. Presa își focalizează atenția și asupra Conferinței investiționale Republica Moldova – Uniunea Europeană, desfășurată joi la Chișinău. Crearea unei comisii parlamentare de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale, reprezintă un alt subiect de pe primele pagini ale presei naționale.
Republica Moldova se apropie de momentul istoric în parcursul său european: deschiderea negocierilor de aderare înainte de finalul lunii iunie, constată postul public Moldova 1. Expertul în relații internaționale, Grigore Guzun, afirmă că schimbările recente de poziționare ale unor state membre oferă optimism privind deschiderea primului cluster, dedicat valorilor fundamentale, dar avertizează că decizia politică reprezintă doar începutul unui proces tehnic complex, atrage atenția postul de televiziune.
Tot Moldova 1 publică date exclusive, potrivit cărora Parisul și Berlinul schițează un plan prin care R. Moldova e alăturată candidaților la UE din Balcanii de Vest. În trei pagini dedicate viitorului extinderii Uniunii Europene, se vorbește constant despre „țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, care sunt tratate împreună ca grup politic și instituțional, pentru ele fiind propuse aceleași etape de integrare graduală în UE, relevă Moldova 1.
Președinția cipriotă a Consiliului UE a notificat Moldova și Ucraina despre pregătirile pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE, relatează Deutsche Welle. Documentul prin care autoritățile de la Chișinău sunt informate despre inițierea procedurilor a fost publicat de vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Decizia formală ar urma să fie adoptată la mijlocul acestei luni, la Bruxelles, precizează publicația. În paralel, la Chișinău, s-a desfășurat joi Conferința investițională Republica Moldova – UE, eveniment la care a participat și comisarul european pentru extindere, Marta Kos. Ea a lăudat din nou Moldova pentru reforme. Potrivit oficialului european, Moldova înregistrează „succese uluitoare și este pe primul loc în pregătirea sa pentru calitatea de membru al UE. (...) Dintre toate statele care au planuri de creștere, nici un alt stat nu a reușit să obțină 93% în rata de implementare. Datorită acestui fapt, s-a reușit deblocarea a peste 600 de milioane de euro – investiții care vor veni în curând spre Moldova”, a menționat oficialul european, citată de DW.
Portalul Deschide.md notează că Republica Moldova va beneficia de investiții de peste 1 miliard de euro din partea companiilor private, inclusiv din UE, și a instituțiilor financiare internaționale. Anunțul a fost făcut la Conferința investițională Republica Moldova – Uniunea Europeană, de către Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, adaugă publicația. Aceeași sursă îl citează pe prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a subliniat că R. Moldova se află într-o etapă decisivă de transformare economică, susținută de parcursul european, reforme și investiții. Premierul a evidențiat că integrarea europeană înseamnă, pentru mediul de afaceri, reguli mai clare, concurență loială și predictibilitate pe termen lung, mai scrie portalul Deschide.md.
Republica Moldova este pe drumul cel bun în procesul de integrare europeană, însă succesul acestui parcurs depinde de continuarea reformelor democratice și de consolidarea relațiilor cu partenerii europeni. Într-un interviu acordat Agenției de Presă IPN, Markus Wiechel, deputat suedez și vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a vorbit despre modul în care este percepută Moldova în Suedia, despre sprijinul oferit de Stockholm de-a lungul ultimelor decenii, precum și despre oportunitățile și provocările care pot influența viitorul european al țării.
Republica Moldova avansează pe drumul spre Uniunea Europeană, într-un context regional marcat de provocări de securitate și transformări geopolitice majore, semnalează agenția IPN. Ce așteaptă partenerii europeni de la Chișinău și cât de realist este obiectivul aderării în următorii ani? Într-un interviu pentru IPN, ambasadorul Belgiei în Republica Moldova a vorbit despre reforme, integrare europeană și cooperarea moldo-belgiană.
Republica Moldova și-a consolidat semnificativ relațiile cu NATO după invazia Rusiei în Ucraina și ar trebui să urmărească obținerea statutului de „partener privilegiat” al Alianței, scrie Veridica, citându-l pe șeful Misiunii Republicii Moldova pe lângă Alianța Nord Atlantică, Viorel Cibotaru, Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și în Ducatul Luxemburgului. Într-un interviu acordat publicației Veridica, diplomatul a afirmat că Republica Moldova ar putea urma un model similar celui aplicat anterior de Finlanda și Suedia, care au beneficiat de forme avansate de cooperare cu NATO înainte de aderarea lor la alianță. Potrivit lui Viorel Cibotaru, în prezent relațiile dintre Chișinău și NATO au intrat într-o „nouă etapă”, marcată de o cooperare mai strânsă în domeniul securității și apărării, iar programele de cooperare Republica Moldova - NATO, au ajuns la o valoare de peste 120 de milioane de euro. Acestea includ proiecte de instruire, dezvoltare instituțională și modernizare a sectorului de apărare, precizează diplomatul.
Dreptul la un proces echitabil rămâne cea mai frecventă problemă invocată de cetățenii Republicii Moldova, potrivit Raportului privind respectarea drepturilor și libertăților omului pentru anul 2025, prezentat în Parlament de Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Potrivit Moldpres, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 225 de sesizări pe acest subiect. Pe următoarele locuri în topul problemelor semnalate se află dreptul la proprietate privată (78 de sesizări), dreptul la muncă (71), dreptul la viață și integritate fizică și psihică (61), dreptul la ocrotirea sănătății (54) și dreptul la informație (41), precizează agenția de știri.
Escrocherii telefonice în creștere: prejudicii de peste 2 milioane de lei în 24 de ore. Cahul, printre cele mai afectate zone, scrie portalul Ziua de Azi. Publicația atrage atenția că în ultimele 24 de ore, Poliția Republicii Moldova a înregistrat 25 de cazuri de fraudă telefonică, cu un prejudiciu total de peste 2 milioane de lei. Alte 226 de tentative de escrocherie au fost prevenite datorită vigilenței cetățenilor. Potrivit datelor prezentate, cele mai multe cazuri raportate au avut loc în luna mai, însă victimele au sesizat autoritățile abia în prezent, notează aceeași publicație.
Iar Ziarul de Gardă transmite în context că o Comisie de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare, digitale și evaluarea eficienței măsurilor de prevenire și combatere a acestora a fost constituită joi de Parlament. „În cadrul activității sale, Comisia de anchetă va examina amploarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale din R. Moldova și va evalua timpul de reacție și măsurile întreprinse de autoritățile competente, eficiența mecanismelor de blocare și recuperare a transferurilor financiare suspecte, precum și eventualele vulnerabilități în domeniul protecției datelor cu caracter personal”, a precizat Parlamentul.
