Casele evreiești din Căprești: Locuitorii doresc restaurarea și transformarea într-un traseu turistic național
În satul Căprești din raionul Florești, timpul pare că s-a oprit în loc. Printre ulițele liniștite mai pot fi văzute și astăzi case evreiești vechi de peste o sută de ani, cu pereți groși din piatră, ferestre înguste și acoperișuri care au rezistat în timp. Aceste locuințe sunt ultimele mărturii ale comunității evreiești. Astăzi, localnicii și autoritățile își doresc ca zona să fie restaurată cu sprijinul Ministerului Culturii și transformată într-un traseu turistic național.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și în perioada interbelică, Căprești era o importantă colonie evreiască din Basarabia. În localitate trăiau peste două mii de evrei care se ocupau cu agricultura, meșteșugurile și comerțul. Astăzi, clădirile istorice în care au funcționat primele farmacii sau prăvălii au rămas pustii. Oamenii din sat spun că fiecare zid are o poveste și atrage periodic turiști curioși.
„Aici vin des turiștii și fac poze, au rămas aceste case din vremea evreiască, ei au venit prin 1856 și au locuit vreo două mii de evrei. Sunt casele lor, au deschis prăvălii și pe timpul sovietic aceasta ara casa de cultură, cealaltă era farmacie. Casele sunt vechi, oamenii vin și fac poze cu ele ca a rămas istorie epoca evreilor”.
„Din vremuri au locuit evreii aici, dar în anii '90 au plecat toți, iar pentru noi a rămas istoria. Ne dorim să fie renovate casele, să vină vizitatori, turiști, să vină evreii să-și vadă rădăcinile, mai ales că s-a păstrat și cimitirul evreiesc, care a fost renovat”.
În trecut, comunitatea din Căprești avea sinagogi, zeci de magazine și un cimitir. Astăzi, doar puțini localnici mai au grijă ca memoria acestor locuri să nu fie înghițită de buruieni. Grigore Gherciu est cel care se ocupă benevol de întreținerea vechiului cimitir.
„Este istoria noastră și daca ar fi, am trai mai bine. Eu am grijă de cimitirul lor, vine lumea, se uită, câteva familii de evrei au mai trecut, am renovat câteva morminte, dar vin rar, înainte veneau mulți cu grupurile, erau mulți, acum nu vin, nu au posibilitatea”, a spus Grigore Gherciu, locuitor din Căprești.
Din sutele de clădiri de altădată, astăzi mai sunt în picioare doar în jur de 15 case ridicate de comunitatea evreiască. Unele au fost modificate complet de noii proprietari, altele s-au ruinat sub povara anilor. Una dintre fostele sinagogi din sat ascunde o istorie zbuciumată.
„Ea a fost sinagoga evreiască, pe urmă când era războiul au venit românii - au făcut aici șef de post, post de poliție, un centru, după război când s-a schimbat a fost Casa de Cultură. Nu ar strica să facem aici un muzeu ceva, avea sa fie bine, aici trăiau numai evrei, aici era bazar, prăvălii tot până la război”, a menționat Sveatoslav Hîncu, primarul satului Căprești.
Localitatea Căprești a fost unul dintre cele mai importante târguri evreiești din nordul Basarabiei. La Recensământul din 1897, evreii reprezentau peste 86% din populație, iar în 1930 aproximativ 91% din locuitorii așezării erau evrei.
Localnicii de astăzi nu vor ca aceste clădiri să dispară odată cu trecerea timpului. Printr-un proiect de restaurare sprijinit de Ministerul Culturii și de autoritățile locale, fostele gospodării evreiești din Căprești ar putea fi salvate și integrate într-un circuit turistic național.
CITIȚI ȘI:
