Armenia votează: Relația cu Rusia și apropierea de UE domină alegerile parlamentare
În Armenia au început duminică alegerile parlamentare, în urma cărora urmează să fie format un nou guvern. Actualul premier, Nikol Pașinian, mizează pe păstrarea puterii și pe obținerea celui de-al treilea mandat consecutiv. Tema dominantă a campaniei electorale a fost relația Armeniei cu Rusia și intenția Erevanului de a se apropia de Uniunea Europeană.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 08:00, ora locală, și vor funcționa până la ora 20:00. Comisia Electorală Centrală urmează să anunțe rezultatele preliminare în ziua următoare scrutinului, iar cele definitive – cel târziu în a șaptea zi după vot.
Potrivit unei analize BBC, aceste alegeri ar putea decide direcția strategică a Armeniei pentru următoarele decenii. În cei opt ani de mandat ai lui Nikol Pașinian, Armenia a suferit o înfrângere în războiul din Nagorno-Karabah și a trecut prin crize politice și sociale majore. Cu toate acestea, opoziția nu a reușit să ofere o alternativă convingătoare, fiind asociată în continuare cu foști președinți nepopulari și acuzații de corupție.
Guvernul lui Pașinian și-a exprimat în mod repetat dorința de apropiere de Uniunea Europeană. În replică, Moscova a avertizat Armenia asupra riscurilor unei astfel de orientări și a început să impună restricții comerciale asupra unor produse armenești.
În luna mai, Erevanul a găzduit un summit amplu UE–Armenia, la care au participat lideri europeni și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat atunci că „Armenia se îndreaptă hotărât spre Europa”, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a sugerat posibilitatea unei perspective europene pentru Erevan.
Totuși, în prezent, Armenia nu discută despre obținerea statutului de țară candidată la UE, ci doar despre facilitarea călătoriilor fără viză pentru cetățenii săi.
Avertismentele Moscovei și conflictul comercial
Retorica proeuropeană a Erevanului a provocat nemulțumire la Kremlin, care amintește frecvent că aderarea la UE este incompatibilă cu apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc economic condus de Moscova din care Armenia obține beneficii importante.
După parada de 9 mai de la Moscova, președintelui rus Vladimir Putin i s-a cerut să comenteze absența lui Pașinian și a altor oficiali armeni de pe Piața Roșie. Liderul de la Kremlin a afirmat inițial că Moscova „nu vede nimic neobișnuit” în apropierea Armeniei de UE și că va sprijini orice este „în beneficiul poporului armean”. Ulterior însă, Putin a enumerat avantajele economice ale Armeniei în cadrul UEE și a sugerat că Erevanul trebuie „să se decidă”, inclusiv prin referendum.
Mai mult, liderul rus a făcut o paralelă între Armenia și Ucraina, evocând războiul declanșat de Rusia. „De unde a început totul? De la aderarea sau tentativa Ucrainei de a adera la UE!”, a spus Putin, avertizând ulterior că „nu trebuie dusă situația la extremă” – afirmații interpretate de unii drept o amenințare directă la adresa Armeniei.
În paralel, Rusia a început să introducă restricții succesive asupra importurilor din Armenia. Din 22 mai, Moscova a interzis importurile de flori armenești, iar ulterior au fost vizate apa minerală „Jermuk”, coniacul și vinul armenesc, precum și legume și fructe, inclusiv struguri, caise, cireșe și piersici – chiar înaintea sezonului de recoltare.
Rusia rămâne principalul partener comercial al Armeniei, reprezentând 36% din comerțul exterior al țării în 2025. Economistul Haik Fanyan a declarat pentru BBC că autoritățile armene percep sancțiunile comerciale drept o încercare a Moscovei de a influența rezultatul alegerilor din 7 iunie.
În același timp, dependența Armeniei de armamentul rusesc s-a redus semnificativ, aproximativ 95% din livrările militare provenind în prezent din India, Franța, China și alte state.
Opoziția, percepută drept mai apropiată de Rusia
Mai multe partide de opoziție sunt considerate considerabil mai apropiate de Moscova decât actualul guvern.
Înaintea scrutinului, Pașinian a lansat o amplă campanie împotriva conducerii Bisericii Apostolice Armene, acuzând episcopii de legături cu Kremlinul și de comportament imoral, acuzații care nu au fost demonstrate în instanță. Reprezentanții bisericii susțin că este vorba despre o ofensivă împotriva creștinismului.
După ce principalul binefăcător al bisericii, miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, a intervenit public în apărarea acesteia, el a fost arestat și acuzat de apeluri la preluarea puterii. Compania sa energetică, „Rețelele Electrice ale Armeniei”, a trecut ulterior sub controlul statului.
Pașinian îl acuză pe Karapetian de legături cu Kremlinul și serviciile speciale ruse, acuzații negate de omul de afaceri. Premierul îl numește frecvent „oligarhul din Kaluga”, făcând referire la perioada în care acesta a trăit și a activat în Rusia.
După arestare, Karapetian și-a creat propriul bloc politic de opoziție, însă nu poate participa personal la alegeri, deoarece deține și cetățenia Rusiei și a Ciprului.
Acuzații privind presiuni asupra opoziției
Adversarii lui Pașinian îl acuză de persecutarea oponenților politici.
În ultimii ani, opozanți, bloggeri și activiști care critică puterea au devenit subiecți ai unor dosare penale, la fel ca lideri ai Bisericii Apostolice Armene. Criticii spun că multe dintre aceste acțiuni au fost precedate de declarații publice critice ale premierului.
Un scandal major al campaniei electorale s-a produs la mijlocul lunii mai, când refugiatul din Karabah, Artur Osipian, s-a certat cu Pașinian la un miting în legătură cu soarta regiunii. Acesta a fost îndepărtat de agenții de pază ai premierului, insultat public și ulterior arestat. Organizațiile pentru drepturile omului au calificat acuzațiile împotriva lui drept „ilegale, nefondate și motivate politic”.
Cu o zi înainte de scrutin, autoritățile armene au arestat șase candidați din blocul lui Karapetian, în timp ce acesta rămâne în arest la domiciliu. Autoritățile nu au precizat acuzațiile formulate împotriva acestora.
Cum funcționează sistemul electoral din Armenia
Pe listele electorale sunt înscriși aproximativ 2,485 milioane de alegători, iar votul în străinătate nu este organizat.
Alegerile se desfășoară pe baza unui sistem proporțional. Pentru a accede în parlament, partidele trebuie să obțină minimum 4% din voturi. Blocurile formate din două sau trei partide au nevoie de cel puțin 8%, iar coalițiile mai mari – de 10%.
Patru mandate în Adunarea Națională sunt rezervate reprezentanților celor mai mari minorități etnice: yazidiți, ruși, asirieni și kurzi.
Pentru formarea guvernului este necesară o majoritate parlamentară de cel puțin 54% din mandate. Dacă aceasta nu poate fi constituită, poate avea loc un al doilea tur între primele două formațiuni politice.
