O casă muzeu din Bravicea readuce la viață tradițiile și traiul de altădată al bunicilor
O locuință veche de aproape un secol din satul Bravicea, raionul Călărași, a fost transformată într-o casă-muzeu care păstrează autentic stilul de viață al generațiilor de odinioară. Renovată cu grijă de familia Victoria și Eugen Sobol, gospodăria oferă vizitatorilor o incursiune în universul tradițional moldovenesc, unde obiectele simple capătă valoare prin memoria și încărcătura lor spirituală.
Casa, situată cândva la marginea satului, a fost salvată de la degradare și readusă la viață în stilul original. „Bine ați venit la noi. Avem casa bătrânească renovată de noi în stil tradițional vechi”, spune Victoria Sobol. Potrivit lui Eugen Sobol, locuința a rezistat timpului și datorită amplasării sale: „Aici a fost o regiune de ponor în care au rămas doar trei gospodării... noi suntem amplasați cel mai probabil pe o piatră și de asta și a stat casa”.
Proprietarii au depus eforturi pentru a păstra autenticitatea construcției și a detaliilor. „Casa bătrânească are peste 70 de ani. Noi am renovat-o, am păstrat stilul ei... gardul de nuiele l-am construit exact acolo unde este ca să îi dăm aspectul autentic”, explică Eugen Sobol.
Locuința a aparținut unei familii de gospodari, iar o parte dintre obiecte au fost păstrate din acea perioadă, completate de donații și contribuții ale familiei Sobol. „El era un lemnar foarte, foarte iscusit. De aceea toate ușile și geamurile sunt autentice”, menționează proprietarul.
Casa muzeu este structurată în două camere, verandă și bucătărie, fiecare spațiu ilustrând roluri distincte din gospodăria tradițională. În „Casa Mare”, destinată primirii oaspeților, atmosfera amintește de sărbătorile de altădată. „Asta a și fost ideea de a reda farmecul sărbătorilor străvechi”, afirmă Eugen Sobol.
În camera de locuit, cunoscută în trecut drept „la lejancă”, sunt păstrate elemente funcționale precum soba, cuptorul și plita. „Deci aici aveam lejanca, cuptorul, plita. Deci ele toate sunt funcționale. Chiar și lejanca se încălzește”, spune acesta. Pentru restaurare au fost utilizate metode tradiționale: „Soba am vopsit-o cu praf de aluminiu și albuș de ou”, explică Sobol, adăugând că soluția este una ecologică și durabilă.
Bucătăria este amenajată cu obiecte de epocă, ilustrând obiceiurile culinare ale trecutului. „La plită coceau plăcintele, deci și sarmalele... ne-am străduit să păstrăm tradiția cu vasele din lut”, spune Victoria Sobol. Unele exponate au o valoare sentimentală aparte, precum un covor țesut manual: „Covorul acesta e făcut în 1968... și ni l-o donat din sat o vecină”, spune gospodina casei.
După ani în care a fost lăsată în paragină, casa și-a găsit o nouă menire, devenind un punct de atracție pentru turiști și un spațiu de păstrare a memoriei colective. Astăzi, gospodăria își trăiește „a doua viață”, iar proprietarii își propun să o mențină deschisă tuturor celor care doresc să descopere tradițiile și modul de trai al bunicilor și străbunicilor.
Reportajul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
CITIȚI ȘI:
