Revista presei internaționale | Armenii au votat pentru un viitor european, marcând o înfrângere geopolitică pentru Rusia
Presa internațională comentează pe larg rezultatele alegerilor parlamentare desfășurate ieri în Armenia. Alte teme abordate de publicațiile străine vizează reafirmarea sprijinului european pentru Ucraina, impasul negocierilor dintre Statele Unite și Iran, precum și vizita Papei Leon al XIV-lea în Spania.
Partidul premierului pro-occidental al Armeniei Nikol Pașinian se îndreaptă spre o victorie clară în alegerile parlamentare, transmite BBC făcând referire la rezultatele preliminare ale scrutinului desfășurat duminică. Serviciul de presă subliniază că succesul electoral de aproximativ 56 la sută din voturi nu reflectă neapărat o reconciliere a societății armene cu pierderea Karabahului de Munte, ci mai degrabă lipsa unei alternative politice convingătoare. Pașinian și-a construit campania în jurul ideii că alegătorii au de ales între pace și riscul unui nou război, într-o societate marcată încă de consecințele conflictelor recente cu Azerbaidjanul, remarcă BBC. Aceeași sursă notează că rezultatul scrutinului e o lovitură pentru Moscova, care și-a promovat propriile forțe politice pentru a-și menține influența într-unul dintre statele-cheie ale Caucazului de Sud. BBC amintește că, în timpul campaniei electorale, președintele rus Vladimir Putin a cerut organizarea unui referendum la care armenii să aleagă între Uniunea Economică Eurasiatică și Uniunea Europeană, idee respinsă de premierul pro-european de la Erevan.
Liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei s-au întâlnit duminică la Londra cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-și reafirma sprijinul față de Ucraina, relatează Sky News. Potrivit postului britanic, întâlnirea nu a produs acorduri majore noi, însă a transmis un semnal clar de susținere într-un moment în care Ucraina revendică inițiativa pe câmpul de luptă și demonstrează capacitatea de a lovi ținte aflate în adâncimea teritoriului controlat de Rusia. Sky News notează că liderii europeni au convenit asupra necesității de a crește presiunea asupra Moscovei și au reafirmat principiile unei eventuale soluționări a conflictului, inclusiv încetarea focului, respectarea suveranității Ucrainei și oferirea unor garanții de securitate credibile. Reuniunea a transmis atât Moscovei, cât și Washingtonului mesajul că Europa intenționează să joace un rol central în orice viitoare negocieri privind încheierea războiului, conchide Sky News.
Eurointegration scoate în evidență condițiile necesare unei păci juste și durabile stabilite la Londra de liderii Ucrainei, Marii Britanii, Franței și Germaniei. Conform publicației, documentul prevede, în primul rând, necesitatea unei încetări imediate a focului și a lansării negocierilor pe baza actualei linii de contact. Liderii celor patru țări reafirmă respectarea suveranității Ucrainei, oferirea unor garanții de securitate solide, inclusiv posibila desfășurare de forțe multinaționale, și menținerea activelor rusești înghețate până la despăgubirea Ucrainei. În același document este remarcat sprijinul pentru un dialog direct între Kiev și Moscova, cu implicarea Statelor Unite și a Europei, pentru obținerea unui armistițiu și a unei soluții politice, conchide Eurointegration.
Un om de afaceri rus cunoscut a efectuat recent o vizită discretă la Kiev pentru discuții neoficiale privind perspectivele unui acord de pace între Rusia și Ucraina, a declarat, citat de Unian, consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov. Potrivit acestuia, pe lângă contactele oficiale dintre cele două părți, există și canale neoficiale de comunicare, însă identitatea omului de afaceri nu a fost dezvăluită. Declarația confirmă afirmațiile anterioare ale lui Vladimir Putin privind deplasarea la Kiev a unui reprezentant al mediului de afaceri rus, cu acordul Moscovei și la invitația părții ucrainene, menționează Unian. Agenția de presă citează surse politice de la Kiev potrivit cărora persoana implicată ar putea fi Roman Abramovici, însă informația nu a fost confirmată oficial.
Ucraina se află în prezent într-o poziție mai favorabilă în războiul cu Rusia decât în anii precedenți, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, într-un interviu acordat publicației elvețiene Neue Zürcher Zeitung. Potrivit oficialului, conflictul a intrat într-o etapă de uzură în care raportul resurselor și al pierderilor devine decisiv, iar datele disponibile indică un avantaj tot mai clar pentru Ucraina. Stubb a afirmat că forțele ucrainene provoacă Rusiei pierderi mai mari decât capacitatea acesteia de mobilizare și că eficiența atacurilor cu drone și rachete a modificat semnificativ dinamica de pe front. Actuala evoluție a războiului este nefavorabilă Moscovei, ceea ce reduce semnificativ riscul unei intervenții militare a Rusiei împotriva țărilor din flancul estic al NATO, a mai declarat președintele Finlandei. Pe baza informațiilor de care dispune, președintele finlandez a făcut aceste declarații în interviul oferit publicației Neue Zürcher Zeitung.
Parteneriatul dintre președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și cel rus Vladimir Putin, consolidat în ultimul deceniu pe fondul războiului din Siria, traversează în prezent o perioadă de declin, scrie The New York Times. Potrivit publicației, influența Rusiei în regiune s-a diminuat după războiul din Ucraina și înlăturarea regimului lui Bashar al-Assad, în timp ce Turcia și-a consolidat pozițiile și a devenit un actor tot mai important pentru Kiev. The New York Times notează că Ankara sprijină dezvoltarea relațiilor Ucrainei cu state din Orientul Mijlociu, inclusiv în domeniile militar și energetic, contribuind astfel la extinderea influenței regionale a Kievului. Această evoluție sugerează că Turcia se îndepărtează treptat de politica de echilibru dintre Rusia și NATO, adoptând o poziție mai favorabilă Ucrainei, relevă The New York Times.
În atenția presei rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, care durează deja de 100 de zile, iar negocierile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace au intrat în impas. Aceste dezvăluiri au fost făcute într-un interviu pentru CNN de consilierul liderului suprem iranian pentru probleme militare, Mohsen Rezaei. Potrivit oficialului, impasul tratativelor e cauzat de refuzul administrației americane de a debloca, la cererea Teheranului, 24 de miliarde de dolari din activele iraniene înghețate în străinătate. Rezaei a avertizat, citat de CNN, că în cazul reluării ostilităților, conflictul s-ar putea extinde dincolo de Golful Persic, afectând rute maritime strategice precum Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie.
Președintele american Donald Trump a declarat că Israelul nu va putea bloca un eventual acord dintre Statele Unite și Iran, întrucât decizia finală aparține Washingtonului, informează Financial Times. Potrivit publicației, liderul de la Casa Albă a afirmat că încearcă să îl convingă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să evite o nouă escaladare militară cu Teheranul, în pofida tensiunilor recente dintre cele două state. Trump consideră că actualele negocieri cu Iranul pot continua indiferent de recentele schimburi de lovituri dintre Teheran și Israel, deși s-a arătat mai rezervat în privința perspectivelor unui acord rapid, comentează ziarul. În același timp, președintele american nu a exclus recurgerea la măsuri de forță sau la menținerea presiunii economice asupra Iranului în cazul eșuării negocierilor, remarcă Financial Times.
Coreea de Nord a respins apelurile Statelor Unite privind denuclearizarea, calificându-le drept nerealiste și lipsite de relevanță pentru statutul actual al țării, relatează Politico. Publicația o citează pe Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, care a afirmat că statutul nuclear al Phenianului nu poate fi pus sub semnul întrebării și nu va fi influențat de poziția Washingtonului. Ea a respins și informațiile potrivit cărora Donald Trump și Xi Jinping ar fi reafirmat recent obiectivul denuclearizării Peninsulei Coreene. Totodată, Kim Yo Jong a subliniat că programul de consolidare a arsenalului nuclear al țării este ireversibil, pe fondul tensiunilor regionale și al temerilor generate de recentele evoluții din Orientul Mijlociu, menționează Politico.
În Madrid, peste un milion de oameni au participat ieri la marea liturghie oficiată de Papa Leon al XIV-lea, eveniment desfășurat în cadrul sărbătorii catolice Corpus Christi, transmite El Mundo. Potrivit publicației spaniole, mulțimea l-a întâmpinat cu entuziasm pe suveranul pontif, care a parcurs zona centrală a orașului înainte de slujba desfășurată în fața credincioșilor. Vizita sa în Spania a avut loc în contextul unui pelerinaj de o săptămână, menit să evidențieze tradițiile catolice și să încurajeze implicarea tinerilor în viața religioasă, subliniază ziarul. Cu o zi înainte, peste jumătate de milion de tineri au participat la o ceremonie de rugăciune alături de Papă, semnalând interesul în creștere al noii generații într-o societate tot mai secularizată, relevă El Mundo.
