Revista presei internaționale | UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei; Tensiunile dintre SUA și Iran se reaprind
Presa internațională abordează noile sancțiuni pregătite de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, dezbaterile privind viitorul procesului de extindere a blocului comunitar, dar și escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, după loviturile americane asupra unor obiective din Iran.
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să reducă în continuare capacitatea Moscovei de a finanța războiul dus împotriva Ucrainei, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, proiectul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni a fost prezentat ieri la Bruxelles de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și urmează să fie aprobat până la mijlocul lunii viitoare. Noul pachet de sancțiuni îndreptat împotriva Rusiei vizează principalele surse de venit ale Kremlinului și mecanismele utilizate pentru ocolirea restricțiilor occidentale, măsurile propuse concentrându-se asupra sectoarelor energetic, financiar și comercial, remarcă agenția de presă. AFP subliniază că una dintre priorități este menținerea presiunii asupra veniturilor obținute de Rusia din exporturile de petrol, iar pentru prima dată noile sancțiuni ale Uniunii Europene includ și domeniul pescuitului. Viitorul pachet de sancțiuni europene mai include restricții comerciale privind exportul către Rusia al unor metale, aliaje și tehnologii utilizate de industria militară și aerospațială, precum și limitări suplimentare pentru echipamente destinate dronelor, detaliază AFP.
Liderii europeni încep să ia în calcul posibilitatea ca Rusia să nu își atingă obiectivele în războiul dus împotriva Ucrainei, ceea ce ar putea genera noi provocări de securitate pentru Europa, scrie Unian cu referire la un studiu publicat de experții Centrului pentru Analiza Politicii Europene. Aceștia consideră că dificultățile structurale ale economiei și armatei ruse, ritmul redus al ofensivei militare și pierderile semnificative de pe front au schimbat perspectiva asupra evoluției conflictului. Potrivit studiului, capitalele europene trebuie să pregătească încă de pe acum scenarii pentru perioada de după război, inclusiv în cazul unor schimbări politice majore în Rusia sau al unor negocieri de pace. Autorii subliniază că Europa trebuie să ajungă la o viziune comună privind reconstrucția Ucrainei, utilizarea activelor rusești înghețate și viitoarele relații cu Rusia, pentru a evita repetarea erorilor strategice din trecut.
Președintele rus Vladimir Putin nu este dispus să negocieze încheierea războiului din Ucraina cu liderii europeni. Această opinie a fost exprimată de fostul ministru ucrainean de externe Dmitro Kuleba într-un interviu pentru Radio NV. Potrivit lui Kuleba, Franța și Germania nu mai dețin influența necesară pentru a garanta un consens european în eventualele discuții cu Moscova, în condițiile în care rolul politic și militar al Poloniei și al statelor nordice a crescut semnificativ în ultimii ani. Fostul șef al diplomației de la Kiev apreciază că Rusia privește Europa mai degrabă ca pe un obiect al politicii internaționale decât ca pe un actor capabil să participe de la egal la egal la negocieri. Kuleba susține, în același interviu, că viziunea Kremlinului asupra relațiilor internaționale continuă să fie dominată de ideea unui dialog exclusiv între marile puteri, în special între Rusia și Statele Unite.
Cinci țări ale Uniunii Europene propun limitarea temporară a anumitor drepturi pentru viitoarele state membre ale blocului comunitar, scrie Reuters. Potrivit agenției de presă, Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg consideră că o asemenea măsură ar consolida garanțiile privind respectarea statului de drept. Reuters notează că dezbaterile privind înăsprirea condițiilor de aderare sunt alimentate și de experiențele anterioare ale Uniunii cu Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. Documentul propune mecanisme suplimentare de monitorizare și examinează posibilitatea restrângerii temporare a dreptului de vot al noilor state membre în domenii unde deciziile se adoptă prin unanimitate, precum extinderea UE, politica externă și chestiunile bugetare, precizează Reuters.
În același context, Politico relatează că Ucraina este îngrijorată că procesul său de aderare la Uniunea Europeană ar putea fi întârziat din cauza unor evoluții politice interne din statele membre, inclusiv a viitoarelor alegeri prezidențiale din Franța. Publicația subliniază că, în cadrul consultărilor tehnice privind integrarea europeană a Ucrainei, majoritatea cerințelor formulate de Budapesta au fost deja convenite. Totuși, problema reprezentării minorităților naționale în Rada Supremă rămâne nesoluționată și ar putea face obiectul unor negocieri suplimentare cu Uniunea Europeană, semnalează Politico. Publicația amintește că premierul polonez Donald Tusk a declarat că guvernul său nu va bloca deschiderea negocierilor de aderare ale Ucrainei, subliniind însă că țara vecină nu trebuie să beneficieze de condiții speciale.
Publicațiile internaționale continuă să urmărească situația din Orientul Mijlociu. Noaptea trecută, Statele Unite au lansat lovituri asupra unor obiective de pe teritoriul Iranului, după ce acesta a distrus un elicopter american Apache, scrie The New York Times. Potrivit ziarului, operațiunea a fost ordonată de președintele american Donald Trump și este prezentată ca o acțiune de autoapărare la o agresiune iraniană neprovocată. The New York Times subliniază că explozii și alerte aeriene au fost semnalate în mai multe zone de pe coasta Golfului Persic, însă deocamdată nu sunt informații imediate privind amploarea pagubelor.
Israelul ia în calcul posibilitatea de a acționa împotriva Iranului fără sprijinul Statelor Unite, informează The Jerusalem Post. Potrivit publicației, premierul Benjamin Netanyahu abordează o asemenea poziție după ce administrația de la Washington a pledat pentru o reacție limitată a Israelului la recentele atacuri iraniene și s-a opus unei operațiuni militare de amploare planificate inițial de autoritățile de la Tel Aviv. În același timp, conducerea politică și militară a Israelului privește cu reticență perspectivele unui nou acord americano-iranian, considerând că o eventuală înțelegere cu Teheranul ar putea afecta interesele de securitate ale statului israelian, relevă The Jerusalem Post.
Financial Times remarcă, în același context, că președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Israelul va accepta totuși un eventual acord între Washington și Teheran, deoarece decizia finală aparține administrației americane. Într-un interviu acordat ziarului, liderul de la Casa Albă a sugerat că premierul israelian Benjamin Netanyahu nu va putea bloca o eventuală înțelegere privind programul nuclear iranian. Financial Times amintește că relațiile dintre cei doi lideri au fost tensionate recent, Trump criticându-l pe Netanyahu pentru escaladarea conflictului cu gruparea pro-iraniană Hezbollah din Liban.
Joi, 11 iunie, începe Campionatul Mondial de Fotbal găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic, transmite BBC, precizând că acesta este prezentat drept cel mai profitabil și mai comercializat turneu din istoria competiției. Potrivit serviciului de presă, FIFA estimează venituri de peste 9 miliarde de dolari, generate în principal din drepturile de televiziune și vânzarea biletelor. Costurile ridicate ale transportului, cazării și accesului la meciuri vor fi suportate în mare măsură de suporteri, pe fondul distanțelor considerabile dintre orașele-gazdă și al sistemului de prețuri dinamice introdus pentru bilete, detaliază BBC. Aceeași sursă subliniază că aproximativ 80% din veniturile generate de turneu vor proveni direct din cheltuielile făcute de fani.
