Cine investighează marii demnitari și frauda bancară? Competențe redistribuite între CNA și PA
Competențele organelor de anchetă la investigarea dosarelor complexe de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată sunt delimitate mai clar în legislația națională. Deputații au votat joi, 11 iunie, în lectura a doua, un pachet de modificări la Codul de procedură penală menit să elimine suprapunerile de atribuții dintre instituțiile de anchetă.
Noua partajare a dosarelor restructurează din temelie modul în care structurile anticorupție și economice vor gestiona infracțiunile, în funcție de funcția bănuitului și de mărimea prejudiciului adus statului.
CNA se va concentra pe frauda bancară mare și spălarea de bani
Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul cauzat depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele care înregistrează prejudicii sub acest prag vor rămâne în competența organelor fiscale.
De asemenea, modificările legislative oferă CNA competența deplină de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă.
În contextul extinderii acestor domenii de activitate, structura instituției se va modifica: va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar directorul CNA va putea pretinde la un al doilea mandat.
Procuratura Anticorupție va ancheta demnitarii de rang înalt
Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt. Competența PA a fost limitată strict la demnitarii de prim rang ai statului, printre care:
Președintele țării și președintele Parlamentului;
Deputații, prim-ministrul și miniștrii;
Avocatul Poporului, judecătorii și procurorii;
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP);
Conducerea de vârf a CNA și a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).
Rolul PCCOCS, al Serviciului Fiscal și al Vămii
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) își va concentra activitatea pe dosarele de terorism, infracțiunile comise de organizații criminale și pe alte cauze excepțional de grave.
Deputatul fracțiunii parlamentare „Alternativa”, Ion Chicu, l-a întrebat pe raportorul proiectului de lege, deputatul Igor Chiriac, dacă la elaborarea documentului s-a luat în considerare îngrijorările invocate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) cu privire la transmiterea competențelor de investigare a cazurilor de tortură de la PCCOCS către procuraturile teritoriale.
„Ca urmare a dezbaterilor publice și a opiniei societății civile, s-a renunțat la transmiterea acestor competențe, iar ele rămân în continuare în structura PCCOCS”, a precizat Igor Chiriac.
La rândul lor, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și Serviciul Vamal (SV) vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale ordinare, sub conducerea directă a PCCOCS.
Această competență se aplică doar în condițiile în care prejudiciul material cauzat statului nu depășește pragul de 50.000 de unități convenționale.
Îngrijorările CRJM
Într-o notă de poziție expediată deputaților, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a făcut apel către parlamentari să nu voteze în grabă modificările propuse, avertizând că acestea pot afecta independența investigațiilor și și arhitectura actuală a sistemului anticorupție.
Experții organizației menționează că statul a investit „resurse politice, instituționale și financiare importante” în evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și că este contradictoriu ca, „în timp ce PA este verificată și „curățată”, competențele ei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut printr-un exercițiu echivalent de vetting”.
Potrivit organizației, o modificare atât de amplă a competențelor ar trebui precedată de o analiză care să constate de ce nu a funcționat actuala delimitare PA–CNA și ce soluții ar fi necesare. În lipsa acestor date, potrivit CRJM, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, în loc să opereze cu o evaluare obiectivă a impactului.
Președintele Parlamentarului a menționat că inițiativa a fost consultată cu experții din domeniul justiției, inclusiv cu experți europeni, și că a fost identificată o formulă de compromis pentru a continua procesul legislativ. Totodată, riscurile invocate de CRJM vor fi analizate suplimentar înainte de votul final, afirmase Igor Grosu înaintea ședinței Parlamentului din 11 iunie.
CITIȚI ȘI:
