Educație după modelul Finlandei: Peste 100 de profesori și formatori moldoveni, instruiți
Peste 100 de profesori și formatori din Republica Moldova au fost instruiți și au studiat, în perioada martie-mai, cum se predă și se învață în școli, după modelul Finlandei.
Potrivit unui comunicat al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, nu este vorba doar despre metode noi sau tehnici moderne de predare, ci despre transformarea modului în care elevii trăiesc experiența învățării.
„Înainte de a schimba metodele, trebuie să schimbăm experiența de învățare, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Uneori, elevii nu au nevoie de mai multă motivație, ci de condiții în care să poată experimenta competența. Iar când aceasta apare, implicarea vine mult mai natural. Aceeași schimbare a apărut și în activitatea mea de mentor”, a afirmat Vladimir Vohmeanin, profesor la Liceul Teoretic „Mihail Koțiubinski” din Chișinău.
Pentru mulți dintre participanți, experiența formării a fost și un exercițiu de reflecție asupra propriei practici.
„Analizând activitatea mea după aceste cursuri, am constatat că le ofeream prea puțină autonomie elevilor și prea puțin spațiu pentru a se expune. Din experiența Finlandei am învățat să valorific competențele elevilor și stilurile lor de învățare. Autonomia elevilor nu înseamnă pierderea controlului în clasă, ci consolidarea cunoștințelor acestora”, a subliniat Natalia Ursu, profesoară la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din municipiul Bălți.
„Școala este pentru copil, iar noi trebuie să-l vedem și să-l apreciem așa cum este și să-l punem în valoare. Haideți să fim profesori-model. Dacă elevii ne percep ca modele, putem construi împreună o societate-model”, a spus Corina Ceban, profesoară la același liceu din Bălți.
„Am investit și continuăm să investim în infrastructura școlară, în transformarea organizațională a școlilor și în formarea cadrelor didactice, inclusiv pentru implementarea educației STEAM. În acest parcurs, am realizat cǎ motivația elevilor nu depinde de o metodă nouă, ci de felul în care se simt la școală: dacă sunt auziți, dacă sunt văzuți, dacă pot greși fără să fie criticați. Aceste instruiri au avut ca scop tocmai promovarea unei pedagogii centrate pe elev, bazate pe cele mai noi practici”, a afirmat Ana Moraru, manageră de proiect la PNUD Moldova.
Cursurile au fost susținute de experți din Finlanda, recunoscuți pentru experiența vastă în pedagogia învățământului general și special, precum și în formarea profesorilor.
În timpul instruirilor au fost abordate mai multe teme, cum ar fi motivarea elevilor pe baze științifice, metode active și interdisciplinare de predare, strategii de evaluare care susțin progresul, dar și tehnici de reflecție care contribuie la învățarea durabilă. Conținuturile dezvoltate vor fi integrate în programele naționale de formare continuă a profesorilor, iar formatorii instruiți vor transmite mai departe cunoștințele în instituțiile în care activează și în alte școli din țară.
„După aceste instruiri, am reconceptualizat atelierele și programele noastre, introducând activități de multiplicare a cunoștințelor. Ne propunem să formăm cadre didactice reflexive, care să înțeleagă de ce acționează într-un anumit mod în clasă. Totodată, viitorii profesori trebuie să fie formați după acest model încă de pe băncile universității”, a subliniat Viorica Cojocaru, șefa Direcției formare inițială și managementul proiectelor din cadrul Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL).
Cursul de formare a fost susținut de PNUD Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Institutul Național pentru Educație și Leadership, cu finanțare oferită de Norvegia. Inițiativa face parte din proiectul „Transformarea educației din Moldova prin școlile model”.
CITIȚI ȘI:
