Revista presei | R. Moldova face astăzi un nou pas în procesul de aderare la UE; Neutralitate și apărare: are sau nu nevoie R. Moldova de drone interceptoare?
Deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea la UE, necesitatea reformării sectorului de Apărare, dar și conotațiile geopolitice ale blocajului electoral de la Comrat, cunt câteva dintre subiectele comentate în presa națională.
TVR Moldova scrie că Republica Moldova face astăzi un nou pas în procesul de aderare la Uniunea Europeană. La Luxemburg, în cadrul ceei de-a doua Conferințe Interguvernamentale Republica Moldova-Uniunea Europeană, oficialii europeni și cei de la Chișinău vor deschide primul cluster de negocieri pentru aderare - "Valori fundamentale", considerat la Bruxelles baza întregului proces de integrare europeană. Acesta reunește domenii esențiale precum statul de drept, independența justiției, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor fundamentale, notează postul de televiziune. Tot de pe 15 iunie începe o etapă de monitorizare continuă, în care autoritățile de la Chișinău vor trebui să demonstreze nu doar adoptarea unor reforme, ci și rezultate concrete și durabile, remarcă sursa citată. Acesta este primul cluster care se deschide și ultimul care se închide, ceea ce înseamnă că va fi evaluat pe întreaga durată a negocierilor de aderare, menționează TVR Moldova.
Neutralitate și apărare. Ziarul de Gardă analizează dacă are sau nu nevoie R. Moldova de drone interceptoare în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, perioadă în care s-a confruntat cu riscuri și amenințări fără precedent. Publicația amintește că până în prezent, în jur de 50 de drone străine au survolat sau au căzut pe teritoriul RM, unele dintre acestea fiind echipate cu încărcături explozive. Intervievat de ZdG, Vitalie Marinuța, fost Ministru al Apărării, a remarcat faptul că "am fost educați, ca popor și ca stat, de toate guvernele – indiferent dacă au fost pro-ruse sau proeuropene, de dreapta sau de stânga – să interpretăm greșit neutralitatea. Neutralitatea nu înseamnă incapacitatea de a te apăra. Nu înseamnă lipsa forțelor armate și nici incapacitatea de a asigura securitatea cetățenilor", subliniază Vitalie Marinuța. Neutralitatea înseamnă capacitatea de a-ți garanta securitatea și apărarea, iar în contextul actual, aceasta presupune să poți face acest lucru de unul singur, menționează fostul ministru al apărării.
În opinia lui Laurențiu Pleșca, expert în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, RM ar trebui să susținută deschiderea cadrului legislativ pentru parteneriate public-private și investiții străine în apărare, precum și dezvoltarea unei capabilități proprii de producție de drone, inclusiv drone de interceptare. Argumentele pornesc de la o realitate incomodă, și anume că astăzi statul R. Moldova nu produce nici măcar lucrurile elementare în ceea ce ține de apărare, a explicat expertul. Nu vorbim despre militarizare, ci despre capacitatea unui stat de a-și produce ce îi trebuie pentru a se apăra, concluzionează Laurențiu Pleșca.
Iar istoricul și analistul politic Anatol Țăranu analizează blocajul electoral din autonomia găgăuză și consecințele sale geopolitice. Într-un editorial publicat de IPN, autorul constată că criza politică și instituțională din Găgăuzia a intrat într-o etapă care nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma raporturilor dintre Chișinău și Comrat. În mod formal, disputa pare să vizeze aspecte tehnice și juridice, inclusiv denumirea instituției electorale regionale sau modul de aplicare a prevederilor noului Cod Electoral al Republicii Moldova. În realitate însă, conflictul reflectă o confruntare mult mai profundă privind controlul politic asupra regiunii și orientarea geopolitică a Republicii Moldova, menționează Anatol Țăranu. Analistul constată că narațiunile promovate de liderii autonomiei reproduc aproape identic tezele propagandei ruse: „atac asupra autonomiei”, „subminarea drepturilor găgăuzilor”, „centralizare excesivă” sau „presiuni politice ale Chișinăului”. Pentru Kremlin, menținerea unei crize deschise în Găgăuzia are multiple avantaje, atrage atenția comentatorul.
Deșorizarea Găgăuziei și a altor regiuni ar fi trebuit să fie una dintre cele mai importante obiective politice ale statului R. Moldova după scoaterea Partidului Șor din scenă, atenționează comentatorul politic Mihai Isac. „Nu ca răzbunare împotriva autonomiei ori a altor regiuni, nu ca pedeapsă pentru oameni și nici ca demonstrație de forță a Chișinăului, ci ca un demers necesar pentru a rupe o rețea bine pusă la punct de subminare a autorității constituționale. O rețea de bani, dependențe, propagandă, frici cultivate și loialități cumpărate”, comentează Mihai Isac în articolul publicat de portalul Deschide.md. Astăzi, însă, după atâtea declarații și promisiuni, impresia generală este că s-a ajuns la o remiză juridică, fără nici o șansă de a câștiga curând războiul politic, semnalează analistul politic.
Aflat „în derută” după parlamentare, liderul MAN, Ion Ceban, care se declară pro-european, încearcă să atragă și electoratul pro-rus. Așa explică invitații podcastului „Dincolo de Știri” de la Europa Liberă, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru, ieșirile homofobe ale primarului și interesul lui pentru China. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, care este și președintele partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), a justificat demolarea unui spațiu cultural alternativ prin faptul că în acel loc ar fi avut loc evenimente ale comunității LGBT, făcând trimitere la o decizie controversată a Consiliului Municipal prin care s-a interzis „propaganda LGBT” în capitală. Nicolae Negru vede în spatele acestei explicații „absurde” un motiv politic. El crede că Ceban este „în derută” și „oscilează într-o parte și în cealaltă” pe eșichierul politic după „rezultatul modest”, de 8%, pe care l-a obținut cu blocul „Alternativa” la alegerile parlamentare din 2025. „Acum el gâdilă electoratul conservator, adică pe cei care se tem de gay. […] Electoratul acesta este, într-un fel, atașat de Partidul Socialiștilor, poate mai puțin de Partidul Comuniștilor. Lui Ceban desigur că-i face cu ochiul asta, el vrea să atragă cumva și acest electorat”, a explicat comentatorul.
Igor Grosu rămâne la șefia PAS. Congresul partidului i-a acordat un nou mandat – transmite Realitatea. Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul celui de-al IV-lea Congres al formațiunii, desfășurat sâmbătă, 14 iunie. El a fost singurul candidat înscris pentru șefia partidului. Acesta a obținut 925 de voturi „pentru”, 27 de voturi „împotrivă”, iar 5 buletine au fost declarate nevalabile.
Mai multe instituții de presă publică reportaje dedicate deportătilor staliniste din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Postul public Moldova 1 constată că deportările reprezintă o rană deschisă chiar și după 85 de ani. În memoria miilor de familii pe care sovieticii le-au trimis în îndepărtata Siberie sau în Kazahstan, la monumentul „Trenul Durerii”, au fost depuse flori pe 13 iunie, notează sursa citată. Postul de televiziune amintește că în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, mii de intelectuali, țărani înstăriți sau oameni care se opuneau regimului sovietic au fost școși din casele lor și trimiși în Siberia sau Kazahstan. A fost primul val de deportări, dar au mai urmat alte două, notează autorul articolului. Moldova 1 relatează că la mitingul de comemorare au participat și supraviețuitori ai deportărilor din 1949 și 1951.
Noaptea care i-a furat copilăria: Tecla Cemîrtan avea doar 7 ani când a fost deportată în Siberia – titrează TV8. „Își amintește cum, după miezul nopții, liniștea satului a fost spartă de zgomotul mașinilor care au intrat pe ulițe. Soldații băteau la porți și scoteau oamenii din case, fără explicații. Tecla Cemîrtan din satul Cobâlea, raionul Șoldănești, avea atunci doar 7 ani. Cea mai mare dintre cei zece copii ai familiei, ea a fost deportată împreună cu cei dragi în Siberia. Primul val al deportărilor staliniste a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Atunci au fost deportați aproape 22 de mii de oameni din peste 3400 de familii. (…) La cei 84 de ani ai săi, Tecla Cemîrtan poartă încă povara unor amintiri care i-au marcat copilăria. Am întâlnit-o pe prispa casei sale, privind liniștită spre drumul ce trece prin fața gospodăriei. În privirea ei se citesc zeci de ani de istorie, iar în suflet păstrează urmele unei vieți pline de încercări – de la foamete și deportare, până la frig, sărăcie și lacrimi.”
Newsmaker atrage atenția la o petiție lansată pe online care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. „Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.
Iar de pe jurnal.md aflăm că autoritățile au lansat o platformă digitală pentru identificarea parcărilor de pe drumurile naționale. Operatorii de transport rutier și șoferii profesioniști pot identifica de acum cele mai apropiate parcări publice de pe traseele naționale prin intermediul unei hărți interactive lansate de Agenția Națională Transport Auto și Administrația Națională a Drumurilor, notează sursa citată. Platforma oferă informații despre amplasarea, capacitatea și dotările spațiilor de staționare și permite navigarea directă prin aplicațiile GPS.
