Revista presei internaționale | Atac masiv al Rusiei asupra Kievului înaintea întâlnirii lui Trump cu Zelenski la summitul G7
Presa internațională relatează despre noile atacuri rusești asupra Kievului și demersurile diplomatice ale Ucrainei înaintea summitului G7, care începe azi în Franța. Încheierea unui acord de pace între Statele Unite și Iran se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Publicațiile ucrainene relatează că Rusia a lansat noaptea trecută un noi atacuri masive cu drone și rachete asupra Kievului, care, potrivit bilanțului preliminar, s-au soldat cu cel puțin patru morți și peste 30 de răniți. RBK-Ucraina subliniază că raidurile aeriene au avut loc după ce ieri președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit la telefon cu omologul său american Donald Trump despre perspectivele negocierilor de pace și evoluțiile de pe front, subiecte pe care urmează să le abordeze din nou în marja summitului G7 care începe azi în Franța.
Potrivit Politico, președintele Volodimir Zelenski intenționează să folosească summitul G7 pentru a convinge administrația Trump să acorde o atenție sporită războiului și să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei. Kievul beneficiază de o fereastră strategică favorabilă în războiul cu Rusia, datorită progreselor în domeniul dronelor, al stabilizării frontului și al aprofundării cooperării cu partenerii europeni, comentează Politico. Publicația amintește că, pentru prima dată din 2023, forțele ucrainene au recuperat mai mult teritoriu decât au pierdut, ceea ce oferă Kievului mai mult spațiu de manevră atât pe plan militar, cât și diplomatic. În același timp, liderii europeni văd reuniunea G7 drept o oportunitate de reafirmare a sprijinului occidental pentru Kiev, conchide Politico.
Mai multe publicații atrag atenția că, înaintea atacurilor rusești lansate asupra Kievului noaptea trecută, liderul de la Casa Albă a purtat o discuție telefonică și cu președintele rus Vladimir Putin. Unian citează declarațiile consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov, care a afirmat că Putin i-a transmis lui Trump că procesul de pace este afectat de atacurile ucrainene asupra teritoriului rus și a reluat ideea unei eventuale întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Moscova. Ușakov a declarat că părțile au convenit asupra unei noi vizite la Moscova a emisarilor speciali ai președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce deplasarea lor planificată anterior la Kiev nu a mai avut loc, remarcă Unian.
În timp ce procesul diplomatic pentru încheierea războiului ruso-ucrainean rămâne în impas, președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa a înregistrat progrese pe un alt dosar major de securitate internațională, cel al negocierilor cu Iranul, transmite CNN. Potrivit postului de televiziune, Trump a subliniat că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă navigației internaționale imediat după semnarea acordului, programată pentru ziua de vineri la Geneva. CNN menționează că, în ajun, procesul diplomatic fusese complicat de loviturile israeliene asupra unor obiective ale grupării pro-iraniene Hezbollah din Beirut, atacuri pe care Trump le-a criticat în contextul negocierilor aflate în desfășurare cu Teheranul.
După mai bine de două luni de negocieri, Statele Unite și Iranul au ajuns la un acord preliminar privind încetarea ostilităților și reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Bloomberg. Agenția de presă notează că înțelegerea prevede o perioadă de 60 de zile pentru continuarea discuțiilor asupra unor dosare sensibile, precum programul nuclear iranian, iar semnarea unui memorandum oficial este prevăzută pentru 19 iunie. Bloomberg subliniază însă că principalele divergențe dintre părți, inclusiv cele privind viitorul programului nuclear și al arsenalului balistic iranian, rămân nerezolvate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viabilității unui acord final. Totodată, publicația remarcă faptul că neîncrederea reciprocă dintre Washington și Teheran, precum și rezervele exprimate de Congresul american și de Israel, ar putea complica procesul de negociere în perioada următoare.
Alegătorii elvețieni au respins ieri inițiativa care prevedea limitarea populației țării la 10 milioane de locuitori, relatează BBC. Propunerea, susținută de Partidul Popular Elvețian, urmărea reducerea presiunii asupra pieței locuințelor, serviciilor publice și infrastructurii, însă criticii au avertizat că aceasta ar putea afecta relațiile cu Uniunea Europeană și accesul la forță de muncă din străinătate, remarcă postul britanic. BBC subliniază că tema imigrației continuă să divizeze societatea elvețiană, pe fondul creșterii populației și al preocupărilor legate de costul vieții și capacitatea serviciilor publice. Menținerea acordului privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre argumentele principale invocate de oponenții inițiativei, conchide BBC.
