Revista presei | Ușa negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană se deschide, dar examenul abia începe
Deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană este cel mai abordat subiect de pe primele pagini ale publicațiilor naționale. Experții analizează următorii pași, care ar face posibilă integrarea R.Moldova în spațiul comunitar până în anul 2030.
RFI notează că R.Moldova a deschis oficial primul grup de capitole de negocieri cu Uniunea Europeană, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale R.Moldova - Uniunea Europeană de la Luxemburg.”Aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim”, a declarat președinta Maia Sandu, citată de RFI.
Decizia de deschidere a negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru Clusterul 1 – „Valori fundamentale” reprezintă un moment istoric și transformă procesul de integrare europeană într-o realitate concretă pentru cetățeni, scrie Moldpres, care îl citează pe șeful Executivului de la Chișinău, Alexandru Munteanu. „Republica Moldova nu s-a abătut de la parcursul său european în pofida provocărilor din ultimii ani și va continua să implementeze reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat prim-ministrul Alexandru Munteanu, citat de jurnal.md. Șeful Executivului a reiterat că obiectivul autorităților este ca țara să fie pregătită să își asume obligațiile de stat membru al UE până în anul 2030.
Lansarea oficială a negocierilor de aderare marchează intrarea Republicii Moldova în cea mai importantă și complexă etapă a parcursului european,constată postul public Moldova 1. Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, califică momentul drept „unul istoric” și subliniază că ritmul reformelor și capacitatea de a alinia țara la standardele comunitare vor fi decisive pentru atingerea obiectivului strategic de aderare la UE în 2030, mai scrie Moldova 1.
Deschiderea primului cluster de negocieri înseamnă că Republica Moldova a trecut oficial la următoarea etapă a procesului de aderare la Uniunea Europeană, care este, de fapt, ultima înainte de decizia finală privind aderarea, a explicat analistul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii „Ora De Vârf”, de la Radio Chișinău. Analistul atrage atenția că urmează o perioadă intensă de muncă pentru autoritățile de la Chișinău, pentru realizarea unui șir de reforme. Totodată, Ion Tăbârță consideră importantă deschiderea cât mai rapidă a celorlalte cinci clustere de negocieri. Acestea vizează domenii-cheie precum piața internă, competitivitatea economică, agenda verde, agricultura și relațiile externe, precizează Radio Chișinău.
Iar TV8 o citează în context pe Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, care a făcut și un apel la unitate, subliniind că reformele necesare pentru aderare trebuie susținute atât de partidele aflate la guvernare, cât și de opoziție.
Și TVR Moldova atrage atenția că deși ușa negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se deschide, examenul abia începe. Experții spun că Republica Moldova intră într-o etapă decisivă, în care viteza reformelor va conta mai mult decât declarațiile politice, remarcă autorul articolului. Potrivit expertului politic Mihai Isac, decizia din 15 iunie este un semnal clar al susținerii de care se bucură R. Moldova din partea statelor europene. Iar după acest moment, R. Moldova va fi judecată pe baza meritelor sale. Analistul politic Ion Tăbârță menționează în context faptul că R Moldova a reușit să parcurgă în trei ani, ceea ce statele balcanice au făcut timp de 10 ani, deși este încă un stat cu o societate problematică, cu instituții slab funcționale, cu teritorii secesioniste, și cu imixtiuni puternice ale Federației Ruse în procesul intern.
Irina Vlah, printre persoanele sancționate de UE pentru destabilizarea Republicii Moldova – titrează portalul Anticorupție. „Listările de astăzi includ membri ai entităților succesoare ale partidului politic ȘOR scos în afara legii și apropiați ai lui Ilan Shor, inclus pe lista UE. Ei au fost implicați activ în Operațiuni finanțate de Rusia care au vizat perturbarea alegerilor parlamentare din septembrie 2025, prin coordonarea schemelor de cumpărare a voturilor și campaniilor de dezinformare. Unele dintre persoanele sancționate sunt, de asemenea, conectate la Evrazia, aflată pe lista UE, organizație neguvernamentală cu sediul în Rusia, prin care au fost organizate recrutarea, instruirea, diseminarea propagandei și rețelele de teren”, se arată în comunicatul Consiliului Uniunii Europene. Până în prezent, sancțiunile UE au fost aplicate în privința a 29 de persoane și cinci entități, activele acestora fiind înghețate și fiind interzisă transmiterea către aceștia a resurselor financiare. Totodată, persoanele fizice au interdicție de a călători sau tranzita teritoriul statelor membre ale UE, amintește portalul Anticorupție.
Partidele pro-ruse din Republica Moldova traversează o criză profundă de lideri și nu mai au capacitatea de a mobiliza electoratul. Declarații în acest sens a făcut fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, citat de Cotidianul. În cadrul emisiunii „Eurosecuritate” de la Vocea Basarabiei, Anatol Șalaru a vorbit despre declinul socialistului Dodon, rolul decisiv al Maiei Sandu în succesul PAS, dar și despre lipsa unor alternative politice credibile.
Veridica demontează un nou fals, potrivit căruia, autoritățile de la Chișinău vor să implice Republica Moldova în războiul din Ucraina prin escaladarea situației din Transnistria. „Ministerul rus de Externe a avertizat cu privire la implicarea Republicii Moldova în conflictul ucrainean prin escaladarea tensiunilor din Transnistria”, este titlul unei știri publicate de agenția de presă rusă „Interfax”. Veridica atrage atenția că Moscova încearcă să amplifice frica și panica în societate, reluând sperietorile mai vechi despre implicarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina și escaladarea situației la Nistru. Scopul este de a decredibiliza actuala puitere proeuropeană de la Chișinău și de a provoca tensiuni în societate, explică autorul articolului.
La 3 ani după ce guvernarea de la Chișinău promitea să creeze condiții pentru transportul mărfurilor pe râurile Nistru și Prut, niciun chei provizoriu nu este funcțional, cele câteva nave cumpărate de investitori adună rugină în parcări, iar instituțiile statului își pasează responsabilitatea, arată o analiză publicată de Europa Liberă. „Pe 17 august 2023, Parlamentul adopta, cu votul a 54 de deputați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, măsuri de simplificare a construcției cheiurilor temporare pe Prut și Nistru. Ideea era prezentată ca un colac de salvare în plină criză logistică regională, generată de invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina. (...) Într-un interviu acordat Europei Libere în acea perioadă, Vladimir Bolea, pe atunci ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, declara că primele cheiuri pe Prut vor fi construite până în toamna lui 2023, pentru a facilita, inclusiv, tranzitul cerealelor ucrainene, dar prioritate, spunea el, urmau să aibă agricultorii moldoveni”.
În fine, agenția IPN informează că la sfârșitul acestei săptămâni, la Complexul Orheiul Vechi, urmează să aibă loc Festivalul de Muzică Clasică în aer liber „DescOperă”. Evenimentul se va desfășura în perioada 18-21 iunie. Pentru prima dată, programul include patru seri consecutive de spectacole de operă și muzică clasică. Ediția din acest an va reuni artiști și instituții culturale de prestigiu din Republica Moldova și România.
