Bugetul asigurărilor sociale, deficit structural nerezolvat: 1.2 angajați per pensionar
Raportul de executare a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025 indică un excedent de 122 de milioane de lei și o execuție de 99.4%, însă audierea în Parlament a scos la iveală fragilități structurale pe care autoritățile nu le-au rezolvat: un raport de 1.2 contribuitori per pensionar, de trei-patru ori sub norma europeană, precum și dependența de transferuri din bugetul statului și o datorie de 499 de milioane de lei de la agenți economici aflați în insolvabilitate.
Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a raportat marți, 16 iunie, în Parlament că veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au atins 49.2 miliarde de lei în 2025, iar cheltuielile au constituit 49.07 miliarde de lei, rezultând un excedent de 122.8 milioane de lei. Reprezentanții instituției au precizat că excedentul nu reprezintă economii, ci un sold tehnic format din contribuții încasate la sfârșitul lunii decembrie și utilizat pentru avansarea pensiilor din luna ianuarie.
Din totalul veniturilor, 58.9% provin din contribuții de asigurări sociale, iar 41.1% din transferuri de la bugetul de stat. Din cei 20.2 miliarde lei transferați de stat, aproximativ 16.1 miliarde au acoperit prestații sociale finanțate prin lege direct din bugetul statului, iar 4.1 miliarde au acoperit deficitul propriu-zis al sistemului.
Prin intermediul CNAS au fost acordate peste 80 de tipuri de prestații sociale pentru 1.2 milioane de beneficiari. Printre măsurile suplimentare implementate în 2025 se numără: indexarea pensiilor cu 10% la 1 aprilie, alocații unice de 5.000 de lei pentru copii cu dizabilități și adulți cu dizabilități severe, 1.500 de lei pentru copiii născuți între aprilie 2020 și aprilie 2025, și un sprijin unic de 20.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial.
Aspectele tensionante din raport
Cel mai îngrijorător indicator prezentat la audiere este raportul de 1.2 angajați per pensionar, față de un standard european recomandat de 4-5 angajați per pensionar. Această cifră reflectă simultan efectul emigrației forței de muncă, îmbătrânirea demografică și persistența economiei informale.
Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) au respins ideea că pensionarea forțată sau majorarea vârstei de pensionare ar fi soluția imediată, mizând în schimb pe formalizarea muncii: inspecțiile de muncă au crescut depistările de angajați „la negru” de la 80 de cazuri pe an în 2020 la 8.000 în 2025, iar numărul persoanelor asigurate a crescut cu aproximativ 15.000 față de 2024, atingând 842.000.
Curtea de Conturi a semnalat că ritmul de creștere a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale, între 2018 și 2025, a depășit ritmul de creștere a veniturilor proprii cu 12.7 puncte procentuale, un decalaj structural care explică de ce sistemul nu poate funcționa fără transferuri din bugetul de stat.
Un semnal de alarmă vine din insolvabilitate: 1.631 de agenți economici aflați în proceduri de insolvabilitate datorau la finele anului trecut 499.5 milioane de lei bugetului asigurărilor sociale. Creanțele anulate pe parcursul anului au însumat 25.4 milioane de lei, bani pe care sistemul nu îi va mai recupera. Auditorii au documentat că 93 de angajați din firmele insolvabile nu au primit indemnizații de incapacitate de muncă, iar altor șase persoane le-au fost refuzate indemnizația de maternitate și cea pentru creșterea copilului.
Un schimb tensionat a marcat discuția despre contractele de muncă cu timp parțial. Curtea de Conturi a constatat că aproximativ 11.000 de persoane asigurate au lunar contribuții diminuate, deoarece angajatorii declară salarii sub minimul de 25% din salariul minim pe economie. Serviciul Fiscal, CNAS și Ministerul Muncii și Protecției Sociale s-au întâlnit recent pentru a stabili că angajatorii trebuie să se conformeze acestui prag. Discuția a deschis însă o problemă mai largă: riscul ca angajatorii să migreze masiv spre contracte de prestări servicii, evitând contribuțiile și drepturile salariale.
Curtea de Conturi a semnalat, de asemenea, că 42% din ajutoarele sociale verificate în cadrul a doar trei misiuni de control au fost acordate neregulamentar: 10.6 milioane de lei din 25 de milioane verificate. MMPS a invocat vulnerabilitatea beneficiarilor și eforturile de digitalizare prin platforma „eSocial”, fără a oferi un termen clar pentru rezolvare.
Bugetul asigurărilor sociale reprezintă 13.9% din PIB-ul R. Moldova și finanțează direct prestațiile pentru 1.2 milioane de cetățeni, pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu copii. Raportul de 1.2 contribuitori per pensionar este indicatorul care rezumă cel mai bine vulnerabilitatea pe termen lung a sistemului: dacă tendințele demografice și de emigrație nu sunt contrabalansate de formalizarea economiei, presiunea pe bugetul statului va crește inevitabil.
Discuțiile despre legea freelancerilor, platforma „eZilier” și fondul de garantare a creanțelor salariale în caz de insolvabilitate, toate menționate în ședință, sunt pași concreți, potrivit participanților la discuțiile din Parlament, spre redresarea acestor vulnerabilități.
CITIȚI ȘI:
