Corespondență Dan Alexe | Sectorul industriei armamentului în creștere în UE, în vreme ce Rusia denunță… „militarizarea Europei”
În vreme ce Rusia intensifică încălcările spațiului aerian european, sabotajele, dezinformarea și bruiajul GPS, Parlamentul European a discutat marți 16 iunie o rezoluție condamnând acțiunile provocatoare ale Rusiei și incursiunile dronelor în România, țările baltice și Finlanda.
Rezoluția va fi votată joi, 18 iunie, iar rezultatul ei nu lasă nicio îndoială, primind unanimitatea grupurilor politice parlamentare europene.
Tot marți 16 iunie, un studiu al unui think-tank belgian, „Indeed”, a arătat că sectorul industriei militare a devenit unul dintre cele mai prolifice și profitabile sectoare sectoare ale economiei europene, suscitând nemulțumirea Moscovei.
Sectorul european al apărări, cum o arată studiul belgian, a înregistrat o creștere de 55% a numărului de locuri de muncă vacante din 2021 încoace, curbă ascendentă determinată de creșterea bugetelor militare. Această creștere contrastează puternic cu o contracție de 13% a pieței generale, transformând companiile din sectorul industriei militare în recrutori majori în Uniunea Europeană. Asistăm la o schimbare de imagine masivă a sectorului.
Europa nu a cheltuit niciodată atât de mult pentru apărare. Planul ReArm Europe, prezentat de Comisia Europeană în martie 2025, anticipează un efort comun total care depășește 800 de miliarde de euro. Cifrele sunt uluitoare. Cu toate acestea, pe teren, în fabrici, realitatea este mai nuanțată.
Problema este simplu de rezumat: o linie de producție a rachetelor nu poate fi construită în câteva luni. Timpii de livrare industrială se întind pe ani de zile. Companiile se confruntă cu blocaje logistice, o lipsă de componente critice și dificultăți de recrutare. Industria franceză de apărare ilustrează această tensiune. Deficitul de forță de muncă este unul dintre principalele obstacole în calea unei economii de război, existând aproximativ 10.000 de posturi de ocupat în Franța, de pildă.
Franța și Germania sunt de altfel principalii producători de armament europeni, iar Franța singură reprezintă 43 % din oportunitățile de angajare europene din sectorul militar, dar sectorul apărării recrutează masiv în mai multe țări.
Are acum o tentă ironică faptul că oficialii ruși denunță ceea ce ei numesc „militarizarea Europei”. Ministerul rus al Apărării a publicat astfel două liste cu producători de drone ucraineni și europeni, cu adresele acestora (Londra, Riga, Praga, München etc.) și a avertizat că ajutorul militar sporit acordat Ucrainei „atrage țările europene în război”. Războiul de agresiune din Ucraina i-a învățat însă un lucru pe europeni: - este bine să ai la îndemână armele necesare pentru a nu nevoit să le folosești!…
Rusia denunță „militarizarea Europei”
Pentru a sprijini Ucraina, cap de pod împotriva Rusiei, Europa se organizează așadar și devine mai autonomă: consolidarea armatei și a forțelor de apărare germane, descurajarea avansată a Franței, aderarea Finlandei la NATO, sporirea capacităților dronelor, un împrumut de 90 de miliarde de euro către Kiev... Toate aceste semne, din perspectiva Moscovei, indică faptul că Europa ar folosi războiul ca instrument pentru a-și revigora economia și a-și accelera agenda politică. Ca răspuns, criticile rusești se înmulțesc, iar amenințările se intensifică.
Într-adevăr, UE a fost recent ținta unor noi atacuri din partea oficialilor și experților ruși, care o acuză că încearcă să-și rezolve problemele pe cheltuiala lor. Liderii europeni fac din Rusia „inamicul extern ideal”, dar cu greu o pot învinovăți date fiind toate dificultățile cu care se confruntă, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Amenințările rusești la adresa Europei de Nord
Proiectul de lege recent înaintat de guvernul finlandez Parlamentului de la Helsinki, care vizează eliminarea obstacolelor juridice în calea desfășurării de arme nucleare pe teritoriul său, а atras, de asemenea, critici dure din partea Moscovei. Prin abandonarea neutralității și aderarea la NATO, finlandezii au comis un „act stupid și imprudent”, a spus Konstantin Kosacev, vicepreședintele Consiliului Federației, camera superioară a Parlamentului rus.
Președintele Comitetului de Apărare al Dumei, Andrei Kartapolov, a afirmat, de asemenea, că „Finlanda a ales să devină o țintă pentru armele nucleare strategice rusești, aceasta este alegerea sa”.
Progresele industrialo-militare europene
Mulți fabricanți europeni fac mari progrese. Thales în Franța a înregistrat comenzi noi în valoare de 25,3 miliarde de euro în 2024, dintre care 58% au fost în domeniul apărării, și și-a dublat ratele de producție pentru radare și rachete între 2022 și 2026. Rheinmetall în Germania, Leonardo în Italia și Saab în Suedia investesc în noi unități de producție. Europa de Est își intensifică, de asemenea, producția: Polonia, Republica Cehă și statele baltice își măresc comenzile, consolidând în același timp rețelele regionale de subcontractare .
Angajarea de miliarde este cel mai simplu gest politic. Construirea de fabrici, instruirea de sudori, asigurarea aprovizionării cu materii prime și reconstrucția sectoarelor industriale: acestea sunt cu adevărat resursele capabilităților europene de apărare în următorii ani. Dacă aceste capabilități nu cresc în același ritm cu bugetele, Europa riscă să-și mărească doar cheltuielile, continuând în același timp să se bazeze în mare măsură pe furnizori externi pentru reînarmare.
