Revista presei | Republica Moldova - în fața celui mai important test
Numeroase instituții de presă analizează ce urmează după deschiderea negocierilor de aderare la UE și care sunt principalele provocări pentru R.Moldova în acest parcurs. Din presă mai aflăm de ce Moscova nu crede în procesul de aderare la UE al Chișinăului. Mass-media continuă să urmărească între timp ritmul în care are loc reforma APL în R. Moldova.
Deschiderea oficială a primului cluster de negocieri cu Uniunea Europeană plasează Republica Moldova în fața celui mai important test, scrie postul public Moldova 1. Reforma justiției, combaterea corupției și capacitatea instituțiilor de a administra transparent fondurile publice vor fi criteriile care vor determina viteza cu care Chișinăul va avansa spre aderare, susține expertul WatchDog, Andrei Curăraru. Un alt criteriu îl reprezintă gestionarea transparentă a resurselor financiare, în special a fondurilor europene, menționează comentatorul.
Legile bune nu sunt suficiente, avertizează experții în contextul deschiderii primului cluster de negocieri de aderare la Uniunea Europeană, mai scrie Moldova 1. Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova, Ilie Chirtoacă, UE evaluează practica, nu intenția. Primele semnale că reformele produc efecte reale vor fi investigațiile judiciare independente, finalizate cu condamnări indiferent de statutul social sau politic al inculpaților, atrage atenția expertul. Un al doilea indicator vizibil va fi modernizarea infrastructurii instanțelor, sedii noi, judecători specializați, proceduri digitalizate.
Deutsche Welle notează că primul cluster de negocieri numit „Valori fundamentale”, este „coloana vertebrală” a aderării și se referă la funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, criteriile economice și statul de drept. Statele nu pot trișa în privința reformelor, deoarece rezultatele sunt măsurabile, iar evaluări și rapoarte de progres se vor face de câteva ori pe an, atrage atenția autorul articolului. Potrivit lui Vitalie Călugăreanu, combaterea corupției este prioritară. Statul trebuie să livreze „progrese tangibile” pe investigațiile de mare corupție, să obțină condamnări definitive la nivel înalt și să crească numărul și valoarea bunurilor sechestrate, înghețate și confiscate, enumeră DW. Aceeași sursă subliniază că R.Moldova trebuie să-și reformeze sistemul penitenciar, să întărească libertatea de asociere și de exprimare, libertatea și pluralismul mass-media, să combată eficient discursul de ură, să asigure drepturile persoanelor cu dizabilități, drepturile suspecților și inculpaților, drepturile victimelor, drepturile copilului, inclusiv dezinstituționalizarea copiilor lipsiți de îngrijire părintească. Sunt doar câteva sarcini pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a putea închide negocierile cu UE pe primul cluster. În realitate, lista e foarte lungă și conține doar acțiuni măsurabile, menționează autorul articolului.
Și Moldpres analizează ce urmează după deschiderea negocierilor cu UE. Adevărata provocare începe acum – Republica Moldova trebuie să construiască un stat pregătit pentru aderare, susține analistul politic Mihai Isac. „Este o recunoaștere politică a progreselor făcute de Republica Moldova, dar și începutul celei mai dificile etape, mai exact proba implementării” , menționează comentatorul. Potrivit lui Mihai Isac, responsabilitatea principală rămâne reforma justiției. UE cere consolidarea independenței sistemului judecătoresc și procuraturii, continuarea procesului de vetting, reducerea restanțelor din instanțe, ocuparea funcțiilor vacante și creșterea eficienței actului de justiție. O altă responsabilitate ține de administrația publică, atrage atenția analistul politic. Integrarea europeană nu se face doar la Președinție, Guvern, consilii raionale sau Parlament. Ea se face în ministere, agenții, primării, instanțe, autorități de control, spitale, școli și instituții care gestionează bani publici, adaugă comentatorul.
Moscova nu crede în procesul de aderare la UE al Chișinăului – titrează RFI. „Vestea că Republica Moldova și Ucraina chiar încep negocierile de aderare la UE s-a transmis ca un fulger în presa de la Moscova. Mai multe publicații rusești au anunțat pentru început foarte sec acest lucru. Știrea că fostele state sovietice chiar ar putea ajunge în Uniunea Europeană, în ciuda opoziției Moscovei, a fost apoi comentată în felul său de presa controlată de statul rus. Pentru a explica momentul istoric prin care trece Chișinăul, a fost contactat și citat pe larg fostul președinte socialist, Igor Dodon. Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu se va produce, a declarat Dodon pentru Tass. Agenția oficială rusă de stat precizează din capul locului că asta reprezintă opinia fostului președinte pro-rus”.
Agenția IPN publică un interviu cu primarul comunei Telița, Rodica Russu, din care aflăm că după decizia finală de amalgamare voluntară a localităților Telița, Roșcani și Calfa din raionul Anenii Noi, procesul intră în etapa administrativ-juridică, una dintre cele mai complexe faze ale reformei. Rodica Russu a menționat că urmează inventarierea bunurilor, elaborarea regulamentelor interne și pregătirea pachetului de documente privind organigrama. Potrivit edilului, „în acest mod, noua unitate administrativ-teritorială, care în 2027 va trece prin alegerile generale locale și își va alege noul primar și noul consiliu local, va putea să-și exercite drepturile și obligațiile de serviciu chiar din prima zi”, a precizat primarul comunei Telița în interviul acordat IPN.
RISE Moldova publică o investigație care arată că, timp de peste 30 de ani, statul a susținut constant Biserica prin finanțări, facilități fiscale, scutiri și transferuri de bunuri din patrimoniul public. Investigația vine să infirme afirmațiile protopopului de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, făcute în cadrul unei emisiuni televizate, pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul din cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. „Statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț.” Respectiv, „de unde statul Republica Moldova, care ani de zile n-a contribuit cu nimic, la un moment dat este proprietarul care decide ce să se întâmple cu aceste lăcașuri de cult?” Doar că documentele și deciziile autorităților din ultimii peste 30 de ani arată exact contrariul. Guvernele de la Chișinău au finanțat constant Biserica. Prin bani bugetari, facilități fiscale, scutiri vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, menționează publicația. RISE Moldova a analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială care arată cum, timp de trei decenii, statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii ortodoxe din Moldova.
Numeroase insituții de presă transmit că un militar a ajuns la spital după ce a fost împușcat de un coleg în timpul instruirii. NordNews scrie că militarul în termen, în vârstă de 18 ani, a fost rănit după ce un camarad l-a împușcat accidental în timpul unui exercițiu de instruire desfășurat la Brigada de Infanterie Motorizată „Moldova” din Bălți. Potrivit reprezentanților Spitalului Clinic Bălți, tânărul a fost internat în stare gravă și a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență. Publicația amintește că acesta nu este primul caz grav înregistrat în cadrul instituțiilor militare în acest an. În luna ianuarie, un militar prin contract și-a pierdut viața după ce a fost împușcat într-o unitate militară din raionul Florești. De asemenea, în luna mai, la Cahul, un adolescent de 16 ani a decedat, iar un militar în termen a fost rănit în urma unei împușcături produse în apropierea unei unități militare.
Iar Ziarul de Gardă transmite că fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, rămâne după gratii pentru următorii șapte ani, după ce Curtea de Apel Centru a menținut „fără modificări” sentința emisă de Judecătoria Chișinău în cazul fostului primar și a complicelui său, Ion Andronache, condamnat în prima instanță la doi ani de detenție, dar cu executarea pedepsei sub formă de închisoare pentru o perioadă de 6 luni. Astfel, judecătorii au respins contestațiile apărării și acuzării. ZdG amintește că la 27 februarie 2026, Nicanor Ciochină, fostul primar al satului Boldurești (Nisporeni), învinuit că a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului, a fost condamnat, în prima instanță, la 7 ani de închisoare cu executare, în penitenciar de tip deschis.
