Datele moldovenilor pot fi utilizate pentru fraude financiare și ocolirea sancțiunilor. Expert: Statul trebuie să își consolideze mecanismele
Avertismentul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) privind colectarea masivă a datelor personale ale cetățenilor de către serviciile speciale ruse scoate la iveală vulnerabilități sistemice. Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu susține că Republica Moldova nu dispune de instrumente suficiente pentru a garanta securitatea informațiilor, iar scurgerile de date demonstrează limitele sistemului.
În opinia sa, problema este agravată de lipsa unui control riguros asupra modului în care instituțiile gestionează informațiile cetățenilor și sugerează mecanisme suplimentare de supraveghere.
„Nu avem un control asupra datelor. Deci, statul Republica Moldova are niște măsuri insuficient de bune pentru a oferi o siguranță cetățeanului la el în țară, să se simtă protejat că datele lui sunt prelucrate corect. Înțelegem cu toții că dacă ele pleacă din țară, aici s-a terminat toată protecția. (...)Trebuie să avem un control mai strict față de organele de drept, inclusiv organele specializate, pentru ca noi, ca cetățeni, să înțelegem că datele noastre nu vor migra de la o persoană la alta sau cum au mai fost transmise date către alte servicii specializate”, a declarat Sergiu Bozianu în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul mai atrage atenția că legislația actuală impune restricții privind transferul datelor către state care nu oferă garanții suficiente de protecție, însă aceste prevederi nu sunt aplicate eficient: „Avem o legislație care interzice transferul de date către niște jurisdicții care nu asigură nivelul de protecție a datelor. Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite ale Americii și multe alte state nu fac parte din această listă de țări care asigură nivelul de protecție a datelor. Dar, în continuare, noi avem aceste jurisdicții și stocări de date în exterior”, susține Bozianu.
Spoofing-ul, arma principală a escrocilor
Potrivit președintelui Asociației pentru Protecția Vieții Private, multe dintre fraudele telefonice care afectează cetățenii nu sunt legate de identitatea reală a cartelei SIM, ci de utilizarea unor tehnologii care permit falsificarea numerelor de telefon: „Toate aceste șiretlicuri sau fraude care se produc în ultima perioadă de timp au loc cu aplicarea unei tehnologii numite «spoofing», care nu are nicio treabă cu înregistrarea numărului de telefon sau a acestei cartele preplătite”, a mai explicat Sergiu Bozianu.
În acest context, expertul constată că problemă e mult mai complexă decât simpla identificare a utilizatorului unei cartele SIM.
„Mijloacele și metodele de protecție trebuie să fie adaptate la profilul infractorilor și la acele riscuri care există acum pe piață. Asta ar însemna că noi, prin înregistrarea tuturor, ce obținem? Doar faptul că o să știm pe cine este înregistrată cartela? Dar cum rămâne cu aceste apeluri telefonice în prezent, deci o sumedenie prin spoofing, dar cum rămâne cu roaming-ul sau cu jurisdicțiile străine, pentru că orice cartelă SIM poate fi introdusă în țară”, a declarat Sergiu Bozianu.
Riscurile biometriei: „Nu le putem schimba”
Un alt pericol semnalat de expert vizează utilizarea tot mai largă a datelor biometrice și a vertizat asupra consecințelor unei eventuale compromiteri a informațiilor biometrice „din punctul de vedere al riscurilor, din punctul de vedere al securității acestor date”.
„Aș fi foarte precaut pe aceste metode de biometrie și o să vă explic foarte simplu. Pentru cei care nu sunt foarte avansați în domeniul tehnologiilor informaționale, identitatea noastră fizică, fie că este amprenta, fie că este retina ochiului, fie că este imaginea, datele biometrice sunt unice. Închipuiți-vă că această metodă sau imaginea noastră este fraudată. Deci este utilizată de către o persoană, un infractor. Noi nu putem să ne schimbăm imaginea, amprentele. Nu putem să ne schimbăm aceste detalii unice. Atunci când ne este furată o parolă, schimbăm parola și mergem pe altă parolă”, a explicat Sergiu Bozianu.
Datele furate pot fi folosite pentru ocolirea sancțiunilor internaționale
Expertul mai avertizează că datele personale nu sunt utilizate doar pentru fraude bancare, ci și pentru operațiuni financiare ilegale la nivel internațional.
„Având datele cetățenilor Republicii Moldova pot să înconjoare sancțiunile sau diferite restricții la nivel internațional pe care le au. Pentru că aceste tranzacții le faci de pe conturi fictive din numele unor cetățeni ai unor jurisdicții credibile. Dar această persoană habar nu are despre acest cont undeva deschis într-o nu știu care jurisdicție, dar din numele lui. Adică ne putem trezi într-o bună zi că avem câteva milioane trecute printr-un cont bancar deschis într-o nu știu care jurisdicție. Și aici, iarăși, la mijloc sunt datele personale”, a detaliat Sergiu Bozianu.
Noua lege privind protecția datelor aduce sancțiuni mai dure
Expertul amintește noua lege privind protecția datelor, inspirată din regulamentul european GDPR, care va introduce sancțiuni semnificativ mai mari pentru încălcarea regulilor.
„Pe 23 august, intră în vigoare o nouă lege, așa-numitul GDPR european este transpus în Republica Moldova. Cresc esențial sancțiunile – până la 2 milioane de lei. Dar, și aici avem o noutate mai puțin plăcută. Informațiile atribuite la secret de stat sau care se referă la organele specializate nu cad sub incidența acestei legi. Deci, pe de o parte, SIS-ul ne informează despre faptul că serviciile specializate prelucrează ilegal datele. Pe de altă parte, legea protecției datelor nu se aplică unor astfel de prelucrări”, a explicat Sergiu Bozianu.
Potrivit specialistului, mesajele informative transmise populației nu sunt suficiente pentru a combate fenomenul fraudelor și recomandă o intervenție mai fermă din partea instituțiilor responsabile: „Statul trebuie să fie proactiv. Vreau să văd o poziție mai energică din partea autorităților de supraveghere, a autorităților care efectiv dețin controlul asupra acestor procese, care pun reguli în piață”, a conchis Sergiu Bozianu.
Serviciile ruse dețin baze de date ale moldovenilor, avertizează SIS
Potrivit SIS, informațiie sunt colectate din baze de date private și vândute ilegal pe Dark Web și din baza de date acumulată de grupul criminal organizat Șor în ultimii ani, care conține informații despre aproximativ 145.000 de cetățeni. Informațiile colectate sunt ulterior transmise grupurilor de criminalitate organizată cu caracter transfrontalier, pentru a fi utilizate în scheme de escrocherie, sustragerea fondurilor de pe cardurile bancare ale cetățenilor și alte fraude care implică preluarea banilor în numerar.
În acest context, populația este îndemnată să nu ofere date persoanelor necunoscute sau unor presupuse companii care promit oportunități de investiții cu câștiguri rapide, să nu divulge parole ori alte informații de securitate prin telefon și să verifice suplimentar orice solicitare de coduri de acces sau transferuri de bani.
Zilnic poliția raportează cazuri de escrocherie, în urma cărora victimele rămân fără sume importante de bani. Prejudiciile sunt de sute de milioane de lei. În municipiul Chișinău au loc jumătate din toate cazurile înregistrate.
În anul 2026 au fost reținute și puse sub învinuire 137 de persoane, dintre care 91 se află în arest preventiv.
CITIȚI ȘI:
