Revista presei | Politica fiscală pentru anul 2027, în dezbatere publică; Integrarea europeană - principala țintă a campaniilor de dezinformare
Reforma fiscală, creșterea Taxei pe Valoare Adăugată în agricultură, securitatea energetică și manipularea informațională, sunt câteva dintre subiectele abordate pe primele pagini ale publicațiilor naționale. Din presă mai aflăm că șeful „MoldATSA”, Dumitru Vangheli, a fost suspendat din funcție, în urma unei investigații jurnalistice.
Care va fi povara fiscală pentru cetățeni în 2027 și de ce nu sunt impozitate bisericile? Jurnal.md publică răspunsul ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță. Măsurile din politica fiscală pentru anul 2027 vor adăuga o povară financiară de cel mult 200 de lei lunar pentru 80 la sută din cetățeni, estimează oficialul. Precizările au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” în contextul criticilor lansate în societate în adresa proiectului privind politica fiscală pentru anul viitor, precizează jurnal.md.
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că estimările vehiculate în spațiul public privind o povară suplimentară de zeci de mii de lei anual pentru familii nu corespund calculelor efectuate de minister, notează Moldpres. Andrian Gavriliță a punctat în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV că reforma urmărește nu doar simplificarea sistemului fiscal, ci și creșterea echității în distribuirea sprijinului acordat de stat. El a precizat că actualele facilități TVA avantajează în mod disproporționat gospodăriile cu consum mai mare.
Între timp, reprezentanții sectorului agricol avertizează că aplicarea Taxei pe Valoarea Adăugată în agricultură la cota de 20%, față de 8% în prezent, alături de creșterea accizei la motorină și a impozitului funciar, ar putea declanșa o serie de scumpiri în lanț și ar pune o presiune suplimentară asupra securității alimentare, scrie postul public Moldova 1. Reprezentanți ai sectorului susțin că, atunci când s-a propus uniformizarea TVA-ului, nu a fost calculat impactul acestor schimbări asupra sectorului agroalimentar, care este esențial pentru țară. Citată de Moldova 1, directoarea de lobby și advocacy a Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Nadejda Russu, spune că în multe state europene agricultura este protejată prin cote reduse de TVA, menite să susțină atât producătorii, cât și accesul populației la alimente.
Din presă mai aflăm că integrarea europeană este principala țintă a campaniilor de dezinformare în RM. Potrivit unui raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, actorii ostili nu își mai concentrează eforturile doar în perioadele electorale, ci încearcă să influențeze permanent percepțiile cetățenilor despre stat și despre parcursul european al țării, atrage atenția IPN. Conform raportului, în mesajele identificate de autori, apropierea de UE este asociată cu pierderea suveranității, control extern, costuri economice, abandonarea piețelor tradiționale sau riscuri pentru identitatea națională. Chiar și atunci când mesajele nu atacă direct Uniunea Europeană, ele urmăresc diminuarea încrederii în instituțiile care implementează reformele necesare aderării, remarcă agenția de știri.
Unul dintre cazurile descrise în raport vizează platforma Facebook, atrage atenția NewsMaker. Astfel, în aprilie 2026, STRATCOM a identificat o rețea formată din 175 de conturi false, utilizate pentru publicarea și amplificarea artificială a mesajelor cu caracter politic și manipulator. „Rețeaua promova mesaje manipulatorii despre activitatea instituțiilor statului, conținut în sprijinul actorilor asociați cu Ilan Șor, precum și subiecte alarmiste legate de Găgăuzia. Acest caz demonstrează cum profilurile false pot fi construite treptat astfel încât să pară autentice, iar ulterior să fie utilizate pentru a crea impresia unui sprijin real din partea societății”, explică experții.
Și portalul Deschide.md descrie „cele cinci triggere pe care le folosesc rușii pentru a manipula moldovenii despre integrarea europeană”.
Zborul spre șefia Moldatsa, pe aripile unui CV cu informații false: „misiunile secrete” și controversele din jurul lui Dumitru Vangheli – e titlul unei investigații publicate de Ziarul de Gardă. Potrivit publicației, Dumitru Vangheli, șeful Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, cu un salariu de circa 110 mii de lei lunar, a inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat funcția în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025. Vangheli a indicat în documentul publicat pe site-urile unor instituții publice că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada, iar imediat după asta a muncit timp de doi ani în calitate de pilot pe avioane de linie la Air Canada, una dintre cele mai mari companii avia din lume. Ambele informații nu corespund însă realității, conform unor răspunsuri obținute de ZdG, inclusiv de la Air Canada. „Dumneavoastră înțelegeți că sunt misiuni secrete, pe care n-o să vi le dezvăluie dumneavoastră, că nu sunteți servicii secrete”, a argumentat Vangheli neconformitățile din CV, la solicitarea ZdG. Nici pretinsa relație de rudenie cu scriitorul Spiridon Vangheli, vehiculată în presă, nu se confirmă, relevă ZdG.
Realitatea relatează că Agenția Proprietății Publice s-a autosesizat în urma investigației jurnalistice despre CV-ul șefului „MoldATSA”, Dumitru Vangheli, care ar conține informații false. Drept urmare, Vangheli a fost suspendat din funcție, fiind pornită o anchetă.
ZdG mai scrie că a analizat toate declarațiile de avere și interese depuse de angajații Moldatsa la ANI în ultimii doi ani și a constatat că majoritatea dintre ei beneficiază de salarii generoase, majorate substanțial chiar în 2025, după preluarea conducerii întreprinderii de către Dumitru Vangheli. Inclusiv salariul lunar al șefului Moldatsa s-a majorat în 2025. În 2024, Vangheli raporta un venit salarial lunar de circa 64 de mii de lei lunar. În 2025, acesta a avut venituri salariale de circa 112 mii de lei lunar (1,35 milioane de lei anual).
R. Moldova își întărește securitatea energetică. LEA Strășeni–Gutinaș „Liberty Line” avansează cu sprijin american – titrează portalul Deschide.md. Prim-ministrul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, fiind prezentat studiul de pre-fezabilitate pentru linia electrică aeriană de 400 kV Strășeni–Gutinaș „Liberty Line” – un proiect strategic care va consolida interconectarea sistemului electroenergetic al R. Moldova cu România și cu piața europeană. Potrivit premierului, dezvoltarea infrastructurii energetice trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea economică.
Energie regenerabilă record, dar cu risc de faliment: Producătorii cer de urgență sisteme de stocare – semnalează TVR Moldova. Potrivit sursei citate, capacitățile de producție a energiei regenerabile în Republica Moldova au depășit 1.000 de MW și asigură deja peste jumătate din producția locală de electricitate. Creșterea rapidă a sectorului generează însă noi provocări pentru rețeaua energetică, arată studiul "Energia regenerabilă: constrângeri și perspective", prezentat de WatchDog la Chișinău. Experții atrag atenția că cea mai mare nevoie se referă la capacitățile de stocare, după ce, în ultimii cinci ani, producția de energie verde a crescut de peste zece ori.
De pe Newsmaker aflăm că părinții care nu plătesc pensia de întreținere a copiilor riscă de acum arest contravențional de la 10 la 15 zile sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 45 la 60 de ore, în loc de simpla amendă aplicată până acum. Un proiect de lege care prevede aceste sancțiuni mai dure a fost adoptat de Parlament cu votul a 83 de deputați, la inițiativa unui grup de deputați din fracțiunea PAS, precizează publicația. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a declarat, la un briefing de presă, că inițiativa legislativă a pornit de la o problemă de proporții la nivel de țară, în situația în care plățile regulate se fac în doar 5% din dosarele aflate în executare silită, iar restanțele datoriei ajung până la 18 ani.
Ecopresa informează despre noi reguli pentru operatorii economici care desfășoară activități cu potențial de risc pentru mediu. Aceștia vor fi nevoiți să demonstreze că dispun de resurse financiare suficiente pentru prevenirea, remedierea sau compensarea daunelor pe care le-ar putea provoca. Garanția financiară va putea fi constituită prin polițe de asigurare, garanții bancare sau alte instrumente financiare prevăzute de legislație, detaliază publicația. Astfel, în situațiile în care sunt afectate resursele de apă, solul, biodiversitatea sau habitatele naturale, autoritățile vor putea determina gravitatea daunelor, identifica persoanele responsabile și stabili măsurile necesare pentru remedierea acestora.
