Revista presei internaționale | Propaganda rusă trece sub tăcere atacurile asupra Moscovei; Ungaria se opune aderării accelerate a Ucrainei la UE
Presa internațională descrie urmările noilor atacuri aeriene ale Ucrainei lansate ieri asupra celei mai mari rafinării de petrol din Moscova. Mai multe publicații relatează despre temele abordate la summit-ul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, dar și despre efectele economice ale acordului de pace dintre SUA și Iran.
Reuters scoate la iveală consecințele atacurilor masive cu drone ucrainene care au incendiat ieri cea mai mare rafinărie de petrol din Moscova. Potrivit agenției de presă, loviturile aeriene au avariat mai multe instalații, inclusiv complexul Euro+, inaugurat în 2020 în cadrul programului de modernizare a rafinăriei, precum și unele conducte și rezervoare de combustibil. Reuters amintește că rafinăria și-a oprit activitatea după un atac anterior, produs pe 16 iunie, în urma căruia a fost avariată una dintre principalele instalații de procesare a petrolului. Agenția notează că rafinăria este cea mai mare din Moscova și asigură o parte importantă din necesarul de combustibil al capitalei ruse.
Posturile de televiziune controlate de statul rus au acordat foarte puțină atenție atacului cu drone asupra Moscovei, relatează Unian. Potrivit publicației, principalele canale TV au menționat pe scurt atacul și interceptarea dronelor, fără a prezenta imagini sau informații detaliate despre pagube. În pofida incendiilor puternice de la rafinăria din Moscova, a fumului vizibil deasupra capitalei ruse și a restricțiilor impuse pe aeroporturi, principalele posturi federale de televiziune au ignorat aproape complet incidentul sau i-au dedicat doar câteva secunde de emisie. Unian îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a anunțat că loviturile aeriene reprezintă un răspuns la atacurile rusești asupra orașelor și comunităților din Ucraina și a cerut din nou Rusiei să accepte încetarea necondiționată a focului și începerea unor negocieri de pace.
Politico scrie că președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a arătat lui Donald Trump, în marja summitului G7, fotografii cu pagubele provocate de recentele atacuri ruse asupra Kievului, inclusiv imagini ale Catedralei Adormirii Maicii Domnului afectate de bombardamente. Potrivit publicației, imaginile l-au impresionat pe liderul american și au contribuit la susținerea unei poziții mai ferme în sprijinul Ucrainei în declarația comună a summitului. Politico notează că liderii G7, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au depus eforturi diplomatice pentru a-l convinge pe Trump să sprijine acordarea unui ajutor militar suplimentar pentru Kiev. Totodată, publicația remarcă faptul că statele G7, inclusiv SUA, au susținut înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și au reafirmat sprijinul pentru Ucraina.
Economia Rusiei se află într-o situație vulnerabilă din cauza orientării tot mai accentuate către producția de război, iar noi sancțiuni împotriva sectorului bancar sau o scădere de durată a prețului petrolului ar putea declanșa probleme majore, relatează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Publicația face referire la evaluările serviciilor europene de informații, potrivit cărora sectorul bancar rus este expus unor riscuri crescute din cauza creditării excesive, a datoriilor ascunse și a presiunilor venite din partea statului. Potrivit aceleiași surse, autoritățile ruse încearcă să mențină imaginea unei economii stabile, deși tot mai multe semnale indică o încetinire a creșterii economice și dificultăți în rambursarea creditelor. Presiunile asupra economiei se amplifică pe fondul costurilor tot mai ridicate ale războiului și al disputelor privind politica monetară a Băncii Centrale a Rusiei, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Radio Free Europe își focalizează atenția asupra mesajului transmis ieri de secretarul general al NATO, Mark Rutte, după summitul miniștrilor apărării din țările membre ale Alianței. Postul de radio subliniază că Rutte a atras atenția asupra faptului că Rusia cheltuie aproximativ 48% din bugetul de stat sau 75% din veniturile fiscale pe apărare, avertizând că aceste cifre trebuie tratate cu seriozitate. Potrivit lui Rutte, deși economia Rusiei este mai mică decât cea a unor state europene medii precum Belgia și Olanda, Moscova continuă o politică militară agresivă și trebuie descurajată. Secretarul general al NATO a subliniat că există estimări ale serviciilor de informații care indică posibilitatea ca Rusia să fie pregătită militar până în 2029, motiv pentru care aliații trebuie să își crească deja capacitățile de apărare. Totodată, oficialul NATO a afirmat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare pentru a rămâne puternică în conflict, în timp ce evoluția războiului depinde de disponibilitatea Rusiei de a intra în negocieri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la summitul UE că viitorul securității europene se decide în prezent în Ucraina și a cerut accelerarea procesului de aderare a țării sale la Uniunea Europeană, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, liderul ucrainean a spus că își dorește încheierea războiului cu Rusia până la sfârșitul anului și are nevoie de sprijin suplimentar pentru a se pregăti de iarna următoare, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană și resurse energetice. AFP notează că Zelenski a recunoscut existența unor rezerve în rândul unor state membre față de aderarea accelerată a Ucrainei, în timp ce Ungaria s-a opus includerii acestei idei în declarația finală a summitului.
Euronews relatează în același context că Ungaria a obținut modificarea declarației finale a summitului UE, eliminând formularea privind accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Postul paneuropean de televiziune citează un anunț al premierului Peter Magyar postat pe rețeaua X, în care mărturisește că decizia a fost luată în ultimul moment al negocierilor și permite adoptarea documentului de către toate statele membre. Magyar a precizat că Budapesta susține în principiu aderarea Ucrainei, dar insistă ca procesul să avanseze doar pe baza unor rezultate concrete și a îndeplinirii criteriilor necesare. Totodată, Ungaria continuă să aibă rezerve față de deschiderea unor noi capitole de negociere, în timp ce discuțiile dintre Kiev și statele UE rămân în desfășurare, detaliază Euronews.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, le-a explicat ieri liderilor UE, în cadrul summitului de la Bruxelles, motivele pentru care a decis reluarea unor contacte diplomatice cu Rusia, relatează Eurointegration, citând un oficial european. Potrivit sursei, Costa a confirmat că a cerut deschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul pentru a pregăti apărarea intereselor Uniunii Europene atunci când vor exista condiții pentru negocieri. Oficialul citat a precizat că este vorba despre contacte scurte, fără negocieri și fără schimburi de informații de fond. Inițiativa apare pe fondul discuțiilor din Europa privind o eventuală implicare mai activă a UE în viitoarele negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, remarcă Eurointegration.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz, în urma unui acord între Statele Unite și Iran, a redus temerile privind o nouă creștere puternică a prețurilor la petrol, relatează BBC. Potrivit sursei, conflictul a afectat aproximativ 13% din livrările mondiale de petrol, însă prețurile nu au atins nivelurile record prognozate de unii analiști. BBC notează că reluarea traficului maritim prin strâmtoare ar putea contribui la stabilizarea pieței, însă revenirea completă la nivelurile de producție de dinaintea crizei va necesita mai multe luni. Experții citați de BBC estimează că echilibrarea pieței petroliere globale ar putea dura până la un an.
