Reforma concediilor: De la 28 zile calendaristice, la 22 zile lucrătoare
Concediile de odihnă în domeniile public și privat vor fi calculate altfel. În loc de 28 de zile calendaristice, cu weekendurile incluse, noua reformă prevede oferirea unui concediu anual de 22 de zile lucrătoare. Prin urmare, la calcularea concediului nu se vor mai lua în considerare zilele de sâmbătă și duminică, ci doar cele din timpul săptămânii.
Această modificare, potrivit autorităților, urmărește eliminarea diferențelor generate de weekenduri și de modalitatea de fracționare a concediului.
„În practică, acest concediu (de 28 de zile calendaristice) poate fi echivalat cu 20 până la 24 de zile lucrătoare efective de odihnă. Adică, sistemul care este astăzi generează situații diferite pentru angajații care au aceleași drepturi”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, într-o conferință de presă pe 19 iunie, la care a explicat modificările care urmează să fie operate.
Zilele lucrătoare în loc de cele calendaristice elimină discriminarea
În prezent, există o practică în care, de exemplu, doi angajați din aceeași companie, care beneficiază de 28 de zile calendaristice de concediu, nu primesc întotdeauna aceeași perioadă efectivă de odihnă.
Totul depinde de modul în care își programează zilele: proporțional (câte 14 zile de două ori pe an) sau fracționat în timpul săptămânii, fără includerea zilelor de weekend.
În consecință, primul angajat beneficiază de un concediu mai mic în comparație cu colegul care s-a odihnit legal doar pe parcursul săptămânii.
„Dacă o persoană își ia, de exemplu, de luni până luni, atunci sunt șapte zile. Dacă își ia doar de luni până vineri, de două ori, sunt câte cinci zile de concediu, în total 10 zile”, a explicat Plugaru.
Ca rezultat, efectiv a doua persoană „câștigă” încă patru zile de concediu.
„Prin trecerea de la zile calendaristice la zile lucrătoare, ne propunem să aducem mai multă claritate, predictibilitate și corectitudine. Atunci când un concediu este exprimat în zile calendaristice atât angajatul, cât și angajatorul trebuie să facă permanent conversii, calcule, pentru a înțelege câte zile efective de odihnă s-au acordat. Însă atunci când concediul este exprimat în zile lucrătoare, fiecare persoană știe exact câte zile de odihnă primește”, a concretizat ministra.
Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene utilizează deja sisteme bazate pe zile lucrătoare. Durata minimă a concediului anual în statele europene variază între 20 și 30 de zile lucrătoare.
Reforma va influența și concediile unor categorii de salariați care beneficiază de perioade extinse de odihnă.
„De exemplu, funcționarii publici, inclusiv cu statut special, care până acum aveau 35 de zile calendaristice de concediu, după reformă vor fi 28 de zile lucrătoare. Cadrele didactice se odihneau 62 de zile calendaristice, acum vor avea 49 de zile lucrătoare”, a punctat Natalia Plugaru.
Fără concedii suplimentare
Totodată, autoritățile au anunțat eliminarea tuturor concediilor suplimentare în sectorul public pentru funcționarii cu statut special, procurori, judecători și alte categorii similare, acordate pentru vechimea în muncă.
„În sistemul nostru încă există zile de odihnă preferențiale pentru unii funcționari în sectorul public, când, în funcție de profesie și vechime, obțin, să zicem, dacă lucra cinci ani, trei zile suplimentare de concediu. Aceasta se referă doar pentru sectorul public. Deci, noi scoatem aceste concedii suplimentare ca să aducem echitate între mediul public și cel privat și mai multă economie la bugetul de stat”, a declarat ministra.
Această uniformizare va reduce presiunea pe bugetul public cu până la 5% din fondul de salarizare.
Ministra Muncii și Protecției Sociale spune că reforma „nu urmărește deloc diminuarea dreptului la odihnă. Noile reguli se vor aplica din 1 ianuarie 2027, iar toate drepturile de concediu acumulate până la data de 31 decembrie 2026 vor fi păstrate integral.
CITIȚI ȘI:
