Democrația și parcursul european al R. Moldova, în centrul unei dezbateri internaționale
Consolidarea instituțiilor democratice, combaterea războiului informațional și valorificarea oportunităților oferite de integrarea europeană sunt esențiale pentru viitorul democratic al Republicii Moldova, potrivit concluziilor formulate vineri, 19 iunie, la Forumul „Viitorul comun: R. Moldova și Agenda Globală a Democrației”. Participanții la forum au subliniat că procesul de consolidare democratică rămâne unul continuu și depinde de capacitatea țării de a răspunde provocărilor interne și externe.
Parcursul european al Republicii Moldova necesită nu doar reforme instituționale, ci și o cultură politică a deschiderii, în care diversitatea de opinii să fie tratată ca o resursă, nu ca o amenințare.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj bazat pe ideea de responsabilitate permanentă în apărarea democrației. Șeful Legislativului a atras atenția că democrația nu trebuie privită ca „o stare definitivă”, ci ca *„un echilibru fragil”, care necesită efort continuu.
„Democrația nu este un lucru împlinit, care poate fi constatat și semnat că s-a întâmplat începând cu anul X, data X, și după care am putea sta liniștiți. Lecția pe care am învățat-o este că suntem obligați să apărăm democrația în fiecare zi”, a afirmat Igor Grosu, subliniind că protejarea valorilor democratice depinde de acțiuni constante, atât la nivel instituțional, cât și social.
Oficialul s-a referit la contextul geopolitic, marcat de instabilitate regională și de războiul din Ucraina, despre care a vorbit ca despre o realitate care a schimbat percepțiile asupra securității în Europa. Până în 2022, puțini își imaginau posibilitatea unui conflict armat de o asemenea amploare în vecinătatea Republicii Moldova.
„Noi cu dumneavoastră trăim un alt tip de război, unul cognitiv. Experții îl numesc hibrid. Și el este prezent în fiecare zi. Pentru că este o luptă pentru mințile oamenilor, în care regimurile autoritare precum Federația Rusă – prin toate acțiunile și ele sunt constante – țintesc societățile, țările democratice din proximitate. De aceea, trebuie să insistăm, prin toate politicile noastre, să protejam sistemul nostru electoral, pentru că aceasta este esența, până la urmă”, a concluzionat Igor Grosu.
Deputata Seimasului lituanian, fostă prim-ministră a Lituaniei, Ingrida Šimonytė, a salutat progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că acest parcurs reprezintă rezultatul unui efort colectiv susținut.
„Felicit Republica Moldova, poporul Republicii Moldova pentru deschiderea oficială a primului grup de capitole, „Valori fundamentale”, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat aceasta, insistând totodată asupra faptului că integrarea europeană „nu este un punct final”, ci un proces continuu de transformare instituțională și socială.
Aderarea la Uniunea Europeană implică atât beneficii, cât și responsabilități, iar R. Moldova a demonstrat prin acțiuni că poate să-și asume acest efort colectiv.
„Felul în care rezistați la propaganda din partea Rusiei, la interferențele acesteia, care încearcă să pătrundă în domeniul electoral, este un model de urmat”, a menționat Ingrida Šimonytė.
Un alt aspect discutat a fost rolul informației și al spațiului digital în funcționarea democrațiilor moderne. Eurodeputata Nathalie Loiseau a insistat asupra necesității reglementării platformelor online și a protecției cetățenilor împotriva manipulării informaționale.
„Legea Serviciilor Digitale e un bun mecanism și sper că și statele candidate să poată beneficia de acesta. Noi încercăm să regândim extinderea UE. Cred că ar trebui să existe o modalitate – cu cât mai devreme, cu atât mai bine – ca țările în proces de aderare să poată beneficia de astfel de regulamente”, a subliniat europarlamentara din Franța.
Nathalie Loiseau, a remarcat necesitatea educației pentru formarea gândirii critice, considerată esențială pentru reziliența democratică. În viziunea sa, cetățeanul informat și capabil să distingă între propagandă și informație reală devine elementul central al apărării democrației.
„Dacă poți vedea diferența dintre distracție și informare, între propagandă și fapte, între opinii și realități, poți să-ți exerciți drepturile și ești un membru individual al acestui scut al democrației. Cei mai mari și mai buni luptători pentru democrație sunt cetățenii”, a subliniat Loiseau.
Senatorul român Titus Corlățean a subliniat că, pentru dezvoltarea unui stat democratic, dincolo de criteriile tehnice ale aderării, provocările actuale sunt profund influențate de evoluțiile tehnologice și de utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale în manipularea informației. În acest context, el a insistat asupra nevoii de cooperare internațională și a unui răspuns coordonat la amenințările hibride.
„Cuvântul cheie este efortul colectiv, cooperarea colectivă, pentru că modelele de atac, modelele de provocare și tehnicile sunt similare. Și atunci avem nevoie de răspunsuri comune și un efort coordonat”, a declarat senatorul.
Titus Corlățean a mai evidențiat faptul că buna guvernare și soluțiile care generează creștere economică și echitate socială asigură ca efortul să fie sustenabil și susținut de popor. „Dacă nu ai contactul cu poporul și nu oferi soluții de bună guvernare, s-ar putea ca procesul să fie mai dificil”, a conchis parlamentarul român.
Deputatul PAS, Dinu Plîngău, a atras atenția asupra riscurilor majore generate de corupție și de infiltrarea ilegală în instituțiile statului, amintind experiențe dificile din trecutul Republicii Moldova, inclusiv episoade de spălare de bani și interferențe în procesele electorale.
„În procesul războiului hibrid, Republica Moldova a fost nevoită să adopte un set de legi extrem de dure. În mod normal, aceste legi nu trebuiau să fie adoptate. Este foarte greu însă să găsești balanța necesarului și să respecți și alte drepturi și libertăți. (...) Este extrem de important în acest proces ca statele noastre să construiască instituții care să colaboreze. Și în ceea ce privește crimele cibernetice, fraudele electronice – nu putem obține rezultate fără o bună colaborare între aceste trei state, între instituțiile acestor trei state, R. Moldova, România, Ucraina”, a punctat Plîngău.
Forumul „Viitorul comun: R. Moldova și Agenda Globală a Democrației” a fost organizat de Academia AI-Viziune, un think-tank civic care își propune să susțină pe scară largă dialogul politic cu principalele grupuri-țintă privind viziunea integrării europene și instrumentele pentru reziliența democratică.
CITIȚI ȘI:
