Revista presei interbelice: Anchetă la obținerea cetățeniei române cu documente false
Presa interbelică la 22 iunie aducea știri noi, începând cu M. S. Regina care „a plecat sâmbătă seara cu trenul de Oradea-Mare la Brașov...”. Activitatea Reginei era atent monitorizată.
Ziarul Dimineața ne trezea cu un articol despre posibile schimbări în administrația Basarabiei după alegerile din 1926. La doar opt ani de la Unire, Basarabia căuta să treacă de la administrația de frontieră și de excepție la una civilă și mai apropiată de modelul din restul țării și urma sa intre într-o etapă de normalizare administrativă. Ministrul de Interne de atunci, Octavian Goga, analiza situația prefecților militari din Orhei, Cetatea Albă, Soroca și Lăpușna.
Basarabia era în stare de asediu, iar Ministrul de război, Radu Mircescu se afla în Basarabia pentru o inspecție, ziarul oferea și un interviu cu acesta. El a declarat că a găsit „liniște perfectă, ordine și încredere” de-a lungul Nistrului și în garnizoanele de frontieră. Totodată, el a anunțat că prefecții militari din Basarabia își vor încheia mandatul la 1 iulie și vor fi considerați demisionați. Aflăm aici că primăria a organizat un banchet pentru domnia sa în incinta Teatrului Național din Chișinău.
Ziarul Adevărul scria despre consfătuirea liderilor țărăniști de la Chișinău, subliniind că printre participanți se aflau foști membri ai Sfatului Țării, cei care votaseră Unirea Basarabiei cu România în 1918. Nemulțumiți de situația politică după alegeri, unii luau în calcul retragerea din viața publică, însă publicația considera că un asemenea gest ar avea ecouri dincolo de Basarabia. În acest context era invocat și numele lui Constantin Stere, văzut ca omul capabil să-i convingă să rămână implicați în viața politică.
Ziarul Dimineața din 22 iunie 1926 relata despre un incendiu puternic izbucnit în suburbia Caucaz din Chișinău. Știrea este interesantă prin denumirea locului: suburbia sau mahalaua Caucaz. Flăcările au cuprins mai multe locuințe, iar după câteva ore de intervenție pompierii au reușit să localizeze focul. Au fost distruse casele familiilor Lerner, Crasnov și Zilbergher, iar pagubele au fost estimate la peste un milion de lei.
Aflăm în ziarul Adevărul că la Telenești, un conflict local a ajuns în atenția presei din întreaga țară. Totul a pornit de la o altercație în care a fost implicat învățătorul Bodruga, lider al organizației cuziste din localitate, și mai mulți locuitori evrei. După incident, au urmat reclamații, arestări și acuzații reciproce, iar cazul a fost prezentat diferit de ziarele vremii. Controversa a devenit atât de mare încât Ministerul Justiției a intervenit, cerând eliberarea persoanelor arestate și deschiderea unei anchete care să stabilească exact ce s-a întâmplat la Telenești.
În ziarul Universul citim că la Chișinău continua ancheta într-un dosar de falsificare a pașapoartelor, actelor de stare civilă și livretelor militare. Autoritățile susțineau că, folosind documente false, mai multe persoane ar fi reușit să obțină cetățenia română și drepturi care nu li se cuveneau, iar în Basarabia lua amploare obținerea cetățeniei pe cale ilegală de către străini...
Aflăm tot în acest ziar că D. Goldiș, ministrul artelor și directorii ziarelor din capitală, s-au întâlnit pentru chestiunea colectării fondului necesar ridicării unei statui lui I. L. Garagiale. „Putem anunța că regretatul maestru va fi imortalizat prin una din cele mai mărețe opere de artă din țara noastră, care va trebui să fie realizată de un sculptor român. Ziarele nu doar relatau istoria, ci ajutau la construirea ei, inclusiv prin campanii publice...
Autor: Dan Melnic
